Un parinte aghiorit contemporan scria ucenicilor sai sa considere poruncile dumnezeiesti ca pe niste medicamente, iar implinirea lor ca pe o terapie. Aceasta afirmatie poate sa para la inceput o simpla figura de stil. Ea este insa foarte adanca si in cel mai autentic duh al Evangheliei
Trebuie sa se stie ca spunand dumnezeiescul Apostol ca Hristos este capul a tot barbatul, a afirmat ca Hristos este capul barbatului credincios, care implineste poruncile dumnezeiesti si contempla dogmele evlaviei
Mare greşeală este că oamenii au un Dumnezeu inventat de ei. Ca astfel să asculte El de ei, nu ei de El. Nu se angajează omul la o trăire în credinţă autentică. Vedeţi? Nu un Dumnezeu pe care să-L vorbeşti de bine, ci să-L asculţi, să-L trăieşti. Să te îndumnezeieşti.
Poruncile nu trebuie privite ca obligaţii - şi cu atât mai puţin ca interdicţii sau tabuuri - de natură legalistă, ci ca un fel de parapet, care-l împiedică pe cel ce ascultă de ele să se întoarcă la nebunia păcatului, să cadă din nou în bolile cele sufleteşti care sunt patimile...
Unul este Dumnezeu şi El este mai presus de toate, Atotînţelept şi Atotbun. De la el vine întreaga zidire şi către El se întoarce. El este fără început şi fără de sfârşit. De El depinde întregul pământ şi tot universul, şi toate există datorită Lui. In Dumnezeu este întreaga...
Întrucât Dumnezeu este Duh atotdrept, legile şi poruncile Sale sunt, de asemenea, drepte: ele cuprind întru sine dreptatea Sa. Pentru aceasta grăieşte Domnul: De mă iubiţi, păziţi poruncile Mele. Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu. Cel ce nu mă iubeşte nu păzeşte...