Spre deosebire de hinduism din care isi trage originea, budismul este o religie a conditiei umane, care se straduieste sa puna bazele unul stil de viata prin care omul sa fie smuls din drama metafizica a durerii fiintiale (pe care o traieste datorita propriei sale activitati
Pentru budisti, trupul, ca manifestare fiintiala, nu este nimic altceva decat lacasul raului. De aceea, se impune cu urgenta eliberarea din orice forma de viata materiala prezenta sau viitoare. Eliberarea este cea mai mare dintre binecuvintari
Jiva s-ar putea traduce prin cuvantul suflet, folosind notiunea ebraica a acestuia, iar omul a devenit suflet viu. Cartile canonice budiste folosesc termenul Jiva, doar pentru a desemna aspecte ale naturii spirituale a omului
Cele patru adevaruri nobile exprima caile prin care se poate ajunge la iluminare.In rezumat, aceste adevaruri nobile accentueaza urmatoarelor aspecte fundamentale ale vietii: Existenta sub orice forma implica suferinta sau durere; Cauza suferintei este dorinta de a trai, setea de viata
In timp ce in hinduism preta era starea trecatoare care precede ritualurile mortuare, in budism preta devine o noua forma de viata (gati) pentru fiintele care urmeaza sa se reintrupeze. Dupa moarte, credinciosului budist i se deschide perspectiva a cinci forme de viata
Daca hinduisinul adopta o atitudine pozitiva fata de sacrificiu, budismul a luat o pozitie negativa. Pentru budisti sacrificiul este atat o expresie a unui efort indreptat spre un scop gresit dar si o actiune