Religia constituie temelia societatii in tarile cu o civilizatie foarte veche, cum ar fi: Egiptul, Imperiul Asiro-Babilonian, Fenicia. Aceasta inseamna ca toate preocuparile constante ale oamenilor converg spre religie. Restul constituie accesoriile vietii sociale care trebuie
Peste tot in Fenicia, divinitatea suprema este un zeu al cerului care comanda fortelor naturii. Puterea divinitatii inspira sentimente de teama si supunere, care se reflecta in denominatiunile pe care le primeste zeul. Cele mai frecvente denumiri sunt acelea de Ba'al
Sunt dovezi ca s-au savarsit acte de cult, mai intai (3400-2100 i. Hr.) in grote naturale, apoi (2100-1900 i. Hr.) in sanctuare special construite. Se pare ca riturile erau implinite aproape numai de femei-preoti
Grecii au fost un popor compozit, in care au intrat bastinasi si noi veniti. Peste populatia mai veche a pelasgilor, mediteraneenilor, au venit triburi nomade indo-europene, printre care si aheii. Influentati de civilizatia cretana
In perioada straveche, locuitorii Greciei si ai insulei Creta par sa fi adorat Pamantul Mama, ca zeita a fecunditatii dar si a reintoarcerii finale. Din cercetarile savantilor putem spune ca exista un cult la Cnossos si Pylos
Ca si alte popoare ale antichitatii, hititii adorau fortele naturii. Divinitatile lor, la fel cu cele ale Mesopotamiei, erau personificate, dar se pare ca nu aveau caractere zoomorfe. In fruntea panteonului hitit se afla Soarele Cerului
Prezentarea istoriei si religiei Siriei antice este un lucru foarte dificil, din cauza amestecului de populatii care au trait in aceasta regiune. Desi semiti in marea lor majoritate, canaanitii, fenicienii, arameii, amoritii, moabitii, filistenii
Religia Siriei antice a fost mult influentata de religia asiro-babiloneana. In fruntea divinitatilor siriene se afla zeul El, nume care nu ii era propriu, ci era comun divinitatilor semite, cu sensul de zeu, dar nu in inteles monoteist