1. Cu adevarat toate acestea le-am pus la inima si inima mea le-a vazut: ca cei drepti si cei întelepti împreuna cu toate faptele lor sunt în mina lui Dumnezeu. Nici macar iubirea, nici ura nu o cunoaste omul; ci totul este desertaciune înaintea oamenilor,
2. Caci toti au aceeasi soarta: cel drept ca si cel pacatos, cel bun ca si cel rau, cel curat ea si cel necurat, cel ce aduce jertfa ca si cel ce nu aduce, cel bun ca si cel rau, cel ce jura ca si cel ce cinsteste juramântul.
3. Este un mare rau în tot ceea ce se face sub soare, caci toti au aceeasi soarta si pe lânga aceasta inima oamenilor este plina de rautate si nebunia în inima lor dainuieste toata viata lor si se duc în acelasi loc cu cei morti;
4. Oare cine va ramâne în viata? Pentru toti cei vii este o nadejde, caci un câine viu este mai de pret decât un câine mort.
5. Cei vii stiu ca vor muri, dar cei morti nu stiu nimic si parte de rasplata nu mai au, caci numele lor a fost uitat.
6. Si dragostea lor, ura lor si pizma lor a pierit de mult si nu se vor mai bucura niciodata de ceea ce se face sub soare.
7. Du-te si manânca cu bucurie pâinea ta si bea cu inima buna vinul tau, pentru ca Dumnezeu este îndurator pentru faptele tale.
8. Toata vremea vesmintele tale sa fie albe si untdelemnul sa nu lipseasca de pe capul tau!
9. Bucura-te de viata cu femeia pe care o iubesti în toate zilele vietii tale celei desarte, pe care ti-a harazit-o Dumnezeu sub soare; caci aceasta este partea ta în viata si în mijlocul trudei cu care te ostenesti sub soare.
10. Tot ceea ce mâna ta prinde sa savârseasca, fa cu hotarâre, caci în locuinta mortilor în care te vei duce nu se afla nici fapta, nici punere la cale, nici stiinta, nici întelepciune.
11. Si iarasi am vazut sub soare ca izbânda în alergare nu este a celor iuti si biruinta a celor viteji, si pâinea a celor întelepti, nici bogatia a celor priceputi, nici faima pentru cei învatati, caci timpul si întâmplarea întâmpina pe toti.
12. Ca omul nu stie nici macar vremea lui: întocmai ea si pestii care sunt prinsi în vicleanul navod, întocmai ca si pasarile în lat, asa sunt prinsi fara de veste oamenii în vremea de restriste, când vine dintr-odata peste ei.
13. Si am mai vazut sub soare acest fapt de întelepciune care mi s-a parut într-adevar mare:
14. A fost odata o cetate mica, locuita de oameni putini si împotriva ei a pornit un rege vestit, care a împresurat-o si a ridicat de jur împrejur întarituri puternice.
15. Într-însa se afla un sarac întelept care a scapat cetatea prin întelepciunea lui si nimeni nu-si mai aduce aminte de acest om sarman.
16. Si am zis: "Mai buna este întelepciunea decât puterea; dar întelepciunea celui sarac este urgisita, si cuvintele lui nu sunt luate în seama".
17. Vorbele celui întelept spuse domol sunt mai ascultate decât strigatul unui stapân între nebuni.
18. Întelepciunea este mai de pret decât armele de lupta; dar o singura greseala nimiceste mult bine.
.