Zadarnicia placerilor lumesti.

1. Graiam inimii mele: "Vino sa te ispitesc cu veselia si sa te fac sa gusti placerea!" Si iata ca si aceasta este desertaciune.
2. "E nebunie!" am zis despre râs. Si despre veselie: "La ce poate sa foloseasca!"
3.
Am cugetat apoi în inima mea, sa desfatez trupul meu cu vin - pe când cugetul meu umbla dupa întelepciune si cerceta nebunia - pâna ce voi vedea ceea ce este bun pentru fiii oamenilor sa faca sub cer în vremea vietii lor.
4. Am început lucrari mari: am zidit case, am sadit vii,
5. Am facut gradini si parcuri si am sadit în ele tot felul de pomi roditori;
6. Mi-am facut iazuri, ca sa pot uda din ele o dumbrava unde cresteau copacii;
7. Am cumparat robi si roabe si am avut feciori nascuti în casa, asemenea si turme de vite, si oi fara de numar, mai mult decât toti cei care au fost înaintea mea în Ierusalim.
8. Am strâns aur si argint si numar mare de regi si de satrapi; am adus cântareti si cântarete si desfatarea fiilor anului mi-am agonisit: o printesa si alte printese.
9. Am fost mare si am întrecut pe toti cei ce au trait înaintea mea în Ierusalim si întelepciunea a ramas cu mine.
10. Si tot ceea ce doreau ochii mei nu am dat la o parte si n-am oprit inima mea de la nici o veselie, caci inima mea s-a bucurat de toata osteneala mea, si aceasta mi-a fost partea din toata munca mea.
11. Apoi m-am uitat cu luare aminte la toate lucrurile pe care le-au facut mâinile mele si la truda cu care m-am trudit ca sa le savârsesc si iata, totul este desertaciune si vânare de vânt si fara nici un folos sub soare.
12. Si mi-am întors privirea sa vad întelepciunea, nebunia si prostia. Caci ce poate sa faca un om de rând peste ceea ce a facut un rege?
13. Atunci m-am încredintat ca întelepciunea are întâietate asupra nebuniei tot atât cât are lumina asupra întunericului.
14. Înteleptul are ochii în cap, iar nebunul merge întru întuneric. Dar am cunoscut si eu ca aceeasi soarta vor avea toti.
15. Deci am zis în inima mea: "Aceeasi soarta ca si cel nebun avea-voi si eu; atunci la ce îmi foloseste întelepciunea?" Si am zis în mintea mea ca si aceasta este desertaciune.
16. Caci pomenirea celui întelept ca si a celui nebun nu este vesnica, fiindca în zilele ce vor veni amândoi vor fi uitati; atunci înteleptul moare ca si nebunul.
17. Drept aceea am urât viata, caci rele sunt cele ce se fac sub soare; si totul este desertaciune si vânare de vânt.
18. Si am urât toata munca pe care am muncit-o sub soare, fiindca voi lasa-o omului care va veni dupa mine.
19. Si cine stie daca el va fi întelept sau nebun! Si el va face ce va gasi cu cale din tot lucrul cu care m-am trudit si m-am chibzuit sub soare! Si aceasta este desertaciune!
20. Si am început sa ma las deznadejdii pentru toata munca cea de sub soare,
21. Caci un om care a pus în lucrul lui întelepciune si stiinta si a avut izbânda, îl împarte cu cel care n-a lucrat. Si aceasta aste desertaciune si un rau nespus de mare.
22. Oare, ce-i ramâne omului din toata munca lui si din grija inimii lui cu care s-a trudit sub soare?
23. Toate zilele lui nu sunt decât suferinta si îndeletnicirea lui nu-i decât necaz; nici chiar noaptea n-are odihna inima lui. Si aceasta este desertaciune!
24. Nimic nu este mai bun pentru om decât sa manânce si sa bea si sa-si desfateze sufletul cu multumirea din munca sa. Si am vazut ca si aceasta vine numai din mâna lui Dumnezeu.
25. Cine poate oare sa manânce si sa bea fara sa multumeasca Lui?
26. Omului care este bun înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeu îi da întelepciune, stiinta si bucurie, iar pacatosului îi da sarcina sa adune si sa strânga pentru a da celui ce este bun în fata lui Dumnezeu. Si aceasta este desertaciune si vinare de vânt!
.

12 Februarie 2009

Vizualizari: 111

Voteaza:

Zadarnicia placerilor lumesti. 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE