Datini si Credinte la Ajun

Datini si Credinte la Ajun Mareste imaginea.

 

Datini si Credinte la Ajun

 

Prin jud. Romanati, in seara de 23 - 24 Decemvrie, flacaii se duc pe la familiile cari au fete mari si le ureaza noroc si fericire la maritis.

 

Spre Ajunul Craciunului este bine ca muncitorii de camp sa se gandeasca la popusoi, ca sa-i viseze peste noapte. Cum ii vor visa, asa vor fi popusoii peste an.

 

Pentru Ajunul Craciunului gospodarii isi strang de prin sat toate lucrurile cari le aveau date cu imprumut, pentru ca sfintele sarbatori sa le gaseasca si pe dansele acasa, caci altfel, se crede ca ele vor plange .

 

In ziua de Ajun, unele femei, si indeobste toti ai casei, cand ies afara intaiu de dimineata, la inapoiere cauta sa iea cateva surcele in mana si cand intra in casa, imparte unul cate unul prin casa si zic, ca si colindatorii :

 

Buna dimineata la Ajun,

Ca-i mai buna a lui Craciun !

Pui, vaci, oi, purcei, s. a.

Sanatate

Bogatate,

Ca-i mai buna decat toate !

 

Astfel zic si cand se duc prin alte case. Aceste surcele se numesc pui. Cand cineva fura pui de-aldestea in noaptea asta a Ajunului, atunci zice ca-ti moare toata vara hoarale.

 

Unele femei se scoala inainte de rasaritul soarelui si arunca spre rasarit mancare paserilor de curte, socotind ca facand astfel, paserile nu le vor strica samanaturile din gradina, la primavara. Alte femei, tot de dimineata, iau o poala de paie din stratul porcilor, cu ochii inchisi, o duc in casa si se aseaza pe ea, ca sa le stea peste vara clostile la clocit .

 

Gospodarii, tot inainte de rasaritul soarelui, se scoala si pun mana pe toate lucrurile din ograda : car, plug, coasa, sapa si celelalte, ca sa-i fie drag sa se foloseasca de dansele la munca tarinei, cand va veni randul fiecarui lucru. Tot astfel fac si femeile : impung cu acul de cateva ori, rasucesc cateva fire in furca, innoada cateva ate si altele, ca sa aiba spor peste an. Alte gospodine insa, spun ca nu-i bine sa se impunga cu acul in aceasta zi, caci dac-ar face una ca aceasta, insecta numita primar sau burghias ar impunge prunele si ciresele, facandu-le astfel sa se ofileasca si sa cada inainte de coacere .

 

De acum incolo pana dupa trecerea sarbatorilor, vreme de doua saptamani, fiecare este dator sa se inteleaga si sa traasca bine cu cei din preajma sa. Cine cauta sfada, va fi ocarit din aceasta pricina in toata curgerea anului. Cel ce va lovi cu pumnul sau cu palma, va face atatea buboaie cati pumni a dat, si atatea rani cate  palme a dat.

 

In vasul cu apa, din care casenii urmeaza sa-si toarne pentru spalat, se pun nuci, ca sa fie oamenii sanatosi peste an. Alti go­spodari pun o potcoava in cofa cu apa si dupa aceasta potcoava beau apa si adapa vitele, ca sa fie cu totii sanatosi si tari ca fierul.

 

Femeile pun o piatra in cuptor, unde o lasa sa stea pana in noaptea de Boboteaza, cand vor scoate-o pe la miezul noptii si vor arunca-o, zicand :

 

- Cum    dorm  toti   oamenii   si nimeni   nu vede,  asa sa nu vada uliul puii mei, ci sa stea impietrit si incremenit.

 

Multa bagare de sama se da strainilor cari vor intra intaiu in ograda. Daca acel gospodar are vitele la ceair si daca-i vine un barbat intaiu in casa, crede ca vaca ii va fata un bout ; daca ii va veni o femeie, vaca ii va fata o vitea. Tot astfel se socoteste pentru iepe si pentru oi. Daca acel ce vine este un Tigan, vitelul sau manzul ce-l va dobandi va fi  negru .

 

Gainilor li se da de mancare din sita sau din ciur, ca sa se oua mult; in graunte se pune cate putin din bucatele ce se ma­nanca in ziua de Ajun, crezandu-se ca dupa cum graul curge cu spor din ciur, asa vor curge si ouale dela gaini.

 

Alte gospodine dau gainilor mancare in mijlocul unui cerc de fier, de poloboc, de cada sau de alt vas, pentru ca pe viitor sa i se stranga toate paserile odata la mancare, sa mearga odata la culcare, sa se oua in cuibarul hotarit, iar nu prin balarii si prin cuibare straine. La mancare, gai­nile nu se striga, caci chemandu-le, se poate intampla ca vecina sa auda si sa zica si  dansa :

- Gainile ale tale, si ouale ale mele .

 

Alte gospodine, inainte de a da graunte la paseri, le trec prin veriga coasei, si prin gaura laitei  unde toarce gospodina, ca sa fie paserile sanatoase. Alte gospodine fac aceasta si peste zi, dupa plecarea preotului, "ca sa manance gainile si sa nu piara". Unele femei   hranesc   paserile pana fug singure de mancare, caci a   doua zi, in ziua de Craciun, nu le vor da nimic, deoarece numai astfel urmand nu vor strica bobul si fasolea samanata. Daca aceasta se face si seara, gainile, pe langa ca vor fi cuminte, inca se vor oua si mult.

 

Alte femei, incepand de la Ajun si pana la Boboteaza, dau pa­serilor de mancare dintr-un vas cu doage, ca sa fie gainile ingradite si sa  nu scurme samanaturile din gradina.

 

Nu se striga din gura, caci le mananca uliul. Numai dupa ce preotul a sfintit aghiasma, se poate striga, caci atunci toate diha­niile au fugit pe pustiu.

 

Ca sa nu aiba in casa, peste vara, purici, gospodarii se feresc in aceasta zi de a rosti cuvantul mac, cu toate ca femeile il folo­sesc acum si umbla cu  mana  pe dansul .Unele femei isi pun caiere in furca, dar nu le leaga cu ata; ata nu trebue sa se vada nici pe fus, nici pe raschitor, caci se face canepa volburoasa si se rupe la cules. Alte femei cauta si ascund fusele si  acele din  casa,   pentru ca sa nu vada serpi  peste vara.

 

Unele femei cauta sa prinda lilieci, pe cari ii ingroapa intr-un furnicar, pentru ca dupa ce vor putrezi, sa le ia oasele si sa faca - sa descante- cu ele de urat,  de dragoste si altele.

 

Stapanii de oi pun un brus mare de sare, invelit bine, sub pragul, casei peste care se umbla, unde il lasa sa stea pana in ziua de Ales,-22 Aprilie, - cand il vor scoate, il vor macina, il vor amesteca cu tarate si-l vor da oilor in mancare.

 

Cu imprumut nu se da nimic in aceasta zi, caci cei ce cauta sa ceara sau sa imprumute, fac aceasta numai ca peste an sa aiba noroc la furtisaguri, ca sa nu fie prinsi. Afara de aceasta se crede ca cel ce da, isi da din casa tot norocul; "n-ai sa ai pane si huiet in casa are sa fie, iar gainile vor manca totul in gradina". Cine imprumuta foc in   aceasta zi, isi imprumuta siesi suparare si   paguba.

 

Numai lapte si indeobste frupt de vite se poate da ; cine race astfel, poate sa dea si peste an frupt de vita in zi de sec, caci nu i se va strica nimic la vite. Cu toate acestea unii spun ca e bine ca tu sa imprumuti ceva de la alta casa, spre a avea noroc la albine. In sfarsit altii cred ca nici de dat, dar nici de luat nu este bine, pentru sanatate si pentru vite.

 

Pe marginea mesei, din dreapta, se pune coasa, tiocul, cutea si ciocanul. Acolo stau pana dupa Boboteaza, cand se incheie sarbatorile. Atunci gospodinele le iau, le pun in chip de cruce si mergand sa mulga  vacile,  le aseaza sub donita,   ca   sa fie   laptele   vacilor   bun.

 

Chiua se aseaza pe alocuri sub masa, pentru noroc, iar sub fata de masa se pune pleava de grau. In cele patru colturi de masa se pune usturoiu si mac. Usturoiul este bun pentru deochiu, iar cu macul se presura vita care a nascut, ca sa n-o strice farmecele. Pleava de grau  se da a doua zi la vite.

 

Strainul care intra in batatura unui om nu trebue sa-i inchida poarta, ci gazda singura sa si-o inchida, ca sa nu i se inchida no­rocul,   sa  nu  i se taie calea petitorilor,   daca   va   avea   fete   mari .

 

Cosurile se matura si funinginea se arunca prin vie, ca vara sa incarce via cu struguri, dupa cum a fost incarcat cosul cu fu­ningine. Altii pun aceasta funingine pe la radacina pomilor, ca sa se incarce pomii de poame; altii o arunca pe sub pomi si pe straturi, ca sa nu faca viermi si. mai ales ca puricii sa nu manance verdeata si rodul. Cenusa se da afara in aceasta zi, numai dupa ce se da de pomana sare si ceapa ; cine face astfel, poate apoi si peste un an sa faca acest lucru in filele de sec. Unele gospodine pas­treaza aceasta cenusa, pe care o strang de pe vatra pe nemancate si o amesteca cu gunoiul ce-l strang din casa, iar primavara, cand in­tocmesc straturile pentru samanaturi, presara cenusa si gunoiu peste ele si zic :

 

- Cum n-am mancat eu diminetile ajunurile, asa sa nu-mi manance nici o lighioana roadele.

 

Pana ce preotul nu sfinteste masa, nimeni nu trebue sa ma­nance pentru cinstea Maicii Domnului, care in aceasta zi a fost mah­nita si lipsita de hrana. Cine posteste, are noroc la panea campului, care-i va rodi din imbelsugare. Copiii cari vor posti pana ameaza, vor avea peste vara noroc la pui de paseri; pentru aceasta vor mai lua cu gura doua paie si le vor pune in soba cu ochii inchisi.

 

Cine va posti cu post negru si se va feri sa manance pe afara pana la ajunul Bobotezei, nu va avea paguba in samanaturi peste vara. Numai femeile insarcinate pot gusta din orisice.

 

In aceasta zi postesc mai ales pietrarii, cari leaga piatra. Seara isi pun pe masa din toate bucatele de pe tarina. "Masa lor e tarina atunci. Inainte de a se pune la masa, se pun in genunchi si chiama sa vie piatra,-grindina,- ca de nu va veni atunci, cand o cheama ei, la vara n-are dreptul sa vie ea. Zic astfel de 3 ori si innoada noduri pe ata de canepa uitata pe ogor". Astfel piatra s-a legat.   Aceste noduri sunt bune peste vara pentru   vrajit   piatra   pe ogoare.

Cu privire la copii, se crede ca este bine ca ei sa manance dovlete, ca sa fie grasi si frumosi peste an.

 

Prin unele parti se fierb crupe cu foc de surcele adunate in postul Craciunului cate una in fiecare zi. Aceste crupe se pun pe masa, fara sare, pentru ca ursitorul sa vie peste noapte pe cahla si sa manance din ele. Prin alte parti, aceste haschii se pun pe foc ca sa arda, si arzand se sgandaresc ca sa sara scantei; in chipul acesta se crede ca la acea casa va fi sloata in bucate, dobitoace, bani si toate bunatatile. Dupa cum am mai pomenit, aceste surcele se numesc pui si se aduc in casa numai in Ajunul Craciunului, prin unele parti ale Olteniei.

 

Pe alocurea se spune ca in aceasta zi e bine ca fiece om sa manance peste, ca sa fie ferit de friguri peste an; prin alte parti se spune ca si pestele are sange si ca pentru aceasta nu este inga­duit in ziua de Ajun.

 

Sange nu se cade sa se manance, pentruca in aceasta zi Maica Domnului a fost plina de sange . Sunt destul de multe roa­dele pe cari pamantul ni le da : bobul, buretii, s. a. , si ori pe unde se pot gasi cele noua feluri de bucate, pe cari este bine ca fiecare om sa le manance, ca sa nu raiete peste an, - ca sa nu faca raie8.

 

Gospodina fierbe pentru masa Ajunului din toate felurile de bucate, ca sa rodeasca peste an. Bobul se mananca pentru sat, caci dupa bob, omului indata ii vine sete si se simte satul. Perjele sunt bune, caci indulcesc pe om si-l potolesc la sfezi si la manii. "Sar­malele sa le lasi mai pe urma, caci ele-s neamurile, ele-s sfadause; cat fierb in oala, tot una clocotesc si huesc; si altul nime nu te ocaraste decat neamul. Strainii sunt ca panea si ca zaharul, - sunt dulci, nu te batjocoresc".

 

Bobul crud este bun de pus si sub fata de masa;  a doua zi sa inghita fiecare din casa cate trei fire,   ca   sa   nu   patimeasca   de galci peste an.

 

Din aceste mancari se pune cate ceva intr-o strachina si se incunjoara casa de trei ori, ca sa fie plina si satula de toate; dupa aceasta se dau ca sa le manance vitele, ca sa fie si ele satule.

 

Megleno-Romanii cineaza intr-un chip cu totul deosebit: "Toata ziua se prepara pentru aceasta seara si pentru ziua de Craciun care urmeaza. Fiecare se duce si aduce un pom din padure, numit   boadnic sau closca. Boadnicul   nu   trebue sa fie   craca - ra­mura- ori arbust taiat din radacina. Adus acasa, unde femeia a preparat masa cu tot felul de poame : stafide, portocale, smochine, pere, etc, asezate frumos pe o tipsie pe care se afli si alte   mancari  de  post, barbatul, incunjurat de copii, ia boadnicul in brate, iar femeia tipsia pregatita si ies in curte. Aci incunjoara cu  totii   strejuru,   si   dupa ce se pune in tipsie, tot tinuta ca sa nu cada   si o turta preparata (ca   in   ziua   de   Sf.  Vasile,  placinta traditionala la Romani),   si in care se pune o moneta de argint, barbatul face o rugaciune catre Dumnezeu, prin care ii cere, intre altele, ca sa fie cu bielsug   in cursul anului.

 

Apoi intra in casa, se pune boadnicul sa arda nitel si apoi se pune mai la o parte in vatra, pentru ca trebue sa se arza dintr-insul in fiecare seara nitel, pana in ziua de Sf. Boboteaza, cand se arde totul.

 

Se aseaza toti la masa si gusta cate o bucatica de usturoiu, ca sa fie sanatosi. Se aduce turta si se fac atatea bucati egale, cate per­soane sunt in casa, pastrandu-se si portii pentru acei membri cari ar fi absenti, o portie pentru Domnu, - Dumnezeu, -  si diferite portii pentru vite :  boi, vaci, oi, etc.

 

Cine gaseste moneta de argint, este considerat ca norocos (casimtlia).

 

Vitele cari  mananca din  aceasta turta sunt prezervate de boli. Vin trebue sa bea   fiecare.

 

Se pastreaza din ziua Craciunului de la boadnic trei smochine cari au fost puse sub masa in acea seara, si se considera de bune pentru vindecarea copiilor cand sufera de anghina.

 

La Huma, Birislau, parintele familiei, iesind cu butucul, caruia aci i se da numele de closca - il duce la strejur. Copiii in timpul acela tin cate o ramura de closca si dupa ce se face la strejur obiceiul descris, parintele, imitand glasul closcai cand isi aduna puii, iar copiii pe al puilor, se reintorc in casa. In prima seara se pune dintre ramurile verzi sa arda.

 

Banul de argint se atarna cu o ata de ulciorul care serveste de baut apa, aceasta pentru ca dracii, in timpul zilelor de sarbatori, sa nu spurce apa si din acest ulcior. Cenusa care se strange din vatra, unde s-a ars boadnicul, se pastreaza si se arunca la radacina pomilor ca sa fie roditori."

 

De la masa, toti cati au fost in preajma ei, trebue sa se scoale deodata, ca sa iasa si puii din gaoace tot odata. Mama, cand se scoala, cloncaeste ca closca, iar copiii chiscue ca puiii. Prin unele parti, mama arunca pe jos nuci, iar copiii chiscuind ca puii, le aduna. Gospodina nu se urneste de la masa, ca nu cumva sa se scoale si closca de pe oua. In vremea clocitului si cu chipul acesta ouale sa se raceasca; ea trebue sa tina piciorul pe topor, ca sa-i fie puii tari ca fierul si iuti, ca sa nu-i manance uliul. Prin alte locuri se vara sub masa o fetita care cloncae ca closca, iar mama ii da nuci. Prin altele,  copiii trec pe sub  masa .

 

In aceasta zi, familia prisacarului trebue sa seada "dupa ce s-a dus preotul sau dascalul cu icoana,  la masa si sa manance si sa nu se scoale dela dansa, pana ce nu s-a saturat. Inainte insa de a se pune la masa, se cauta ca toate cele necesare sa fie de indemana, adica sa nu trebueasca a se scula vreo persoana de la masa, ca sa mearga, sa aduca bunaoara sare, piper, lingura, s. a. Cand s-a sfarsit masa, se scoala intreaga familie deodata de la masa si in acelas timp isi face cruce si multumeste lui Dumnezeu. Dupa aceasta, gospo­dina de casa, - de sunt mai multe, cea mai batrana, - strange toate lingurile si furculitele si, de sunt mai multe, le leaga manunchiu, se duce cu dansele in mana unde petrec albinele peste vara sau in apropierea locului respectiv si, cuprinzand un pom de pe care ar fi de indemana de scuturat un roiu, zice:  

 

- Cum prind eu pomul acesta, asa sa-l cuprinda roii mei, si matcele, vara (de voeste sa-i vina roii vecinului, respective ai altui, satean, zice:... roii si matcele lui N. N.), si precum nu ma duc eu cu lingurile si furculitele mele prin alte gradini si pomete, asa sa nu mearga nici roii mei si matcele mele in alte gradini, fara numai la mine !

 

Iar dupa ce au  rostit cuvintele acestea, se intorc cu lingurile si cu furculitele in casa".

 

Dupa masa, barbatii merg in gradina cu securea ori cu to­porul, ca sa taie copacii cari nu rodesc. Femeile insa, cu manile pline de aluat, si in lipsa, orisicine din casa, alearga dupa dansii cu rugamintea sa nu-i taie, ca vor rodi in anul ce urmeaza. Aceasta o fac de trei ori, crezandu-se ca cu chipul acesta pomii se vor in­spaimanta si vor rodi la primavara.

 

La cina de seara, gusta intaiu din grau, si apoi unul din caseni ia o lingura si arunca cu dansa in podele, ca sa se prinda firele de grau sus, avand nadejde ca facand astfel, asa li se vor prinde roii de albine, usor si nu se vor rataci prin locuri straine si grele de strabatut.

 

Unii socotesc ca prin gustarea graului se inchipueste Cina cea de taina, cand Hristos a mancat in mijlocul celor doisprezece Apostoli, pentru care cuvant, si pe masa trebue sa fie neaparat doua­sprezece feluri de bucate.

 

La aceasta cina trebue sa fie toti ai casei adunati; iar cand vreunul dintr-ai unei case se afla la un asemenea prilej singur, je­leste, pe cand mama lui "plange si nu mananca".

 

Unele fete, cari au postit la ameaza, se aseaza acum la masa, insa nu iau decat o singura bucatura, pe care indata o si scot din gura si o pun in brau. Cand se duc la culcat, pun braul jos, bat trei matanii pe brau si zic :

 

Brau, brausorul meu,

Arata-mi pe ursitorul meu,

 Care-i dat de Dumnezeu, In vis sa-l visez,

Aievea   sa-l vaz,

 

si apoi se culca, avand nadejde ca-si va visa ursitorul.

 

Unele gospodine lasa in fiece blid cate un fel de bucate, din cari peste noapte vor gusta umbrele celor morti.

 

Casa se matura seara, dar gunoiul nu se da afara, ca sa nu aiba gospodarii suparari si pagube in vite si ca sa nu le iasa norocul de la case ; alte gospodine insa, nu matura casa seara ; cei ce vor face-o si nu li se vor arata semne rele, pot matura si in alte seri de peste an, caci nu vor pati nimic. Unele femei, chiar daca ma­tura acum, in loc sa stranga gunoiul dupa usa, ca de obiceiu, il aduna in fundul casei, ca sa-i vina binele si norocul. Alte gospo­dine tin gunoiul in casa pana la Iordan, caci altfel tot anul vin musafiri la acea casa. Altele matura casa de la apus spre peretele dela rasarit, spre icoane, ca sa se adune petitorii la casa.

 

Unii socot ca daca vor incerca in aceasta seara sa fure ceva si nu vor fi   prinsi, vor avea noroc la furturi si peste an. Seara se pune raschitorul cu cateva fire de ata pe dansul sub masa, unde ramane peste Craciun. Aceasta ata se pastreaza pana scot gainile pui, cari apoi se trec peste ata. Daca se intampla ca una din paseri se pierde, atunci ea vine singura acasa.

 

Izbutirea celor menite, - celor puse in gand, - se poate cerca in aceasta seara, punand intr-un pahar mai mare noua paharute de apa. A doua zi apa se va masura cu acelas paharut, si daca se va afla spor in apa, cele puse in gand se vor izbandi.

 

Fetele, pentru a-si vedea ursitorul, peste noapte pun afara pe prispa sub fereastra cate putin din toate felurile de bucate, negustate. Ursitorul va veni si va gusta si fata il va vedea . Seara, sub fata de masa se pune coasa, ca sa fie toti cei din casa sanatosi, iar sub picioarele mesei se pune toporul, - altii stau pe topor, - ca sa fie peste an tari ca fierul. Sub masa pun cofa cu apa, ca sa le mearga bine vitelor. Unii pun si fan sub fata de masa, pentru ca Domnul Hristos s-a nascut pe fan; facand astfel, toate roadele campului vor spori. Vacile se adapa cu apa de sub masa, ca nimeni sa nu le poata aduce vreo vatamare.

 

Prin unele parti se ung si se astupa toate gaurile din casa, pentru ca ulii si talharii cari peste an vor veni la paseri, sa nu-si poata indeplini socotintele.

 

Noaptea nu-i este nimanui ingaduit sa doarma pe fan sau pe paie in grajdul vitelor, caci in acea noapte boii vorbesc intre dansii despre Domnul Hristos care s-a nascut in ele si pe cari dansii le-au incalzit cu suflarea lor.

 

Odata cu boii, prin multe parti se crede ca vorbesc si celelalte vite, destainuind intre altele si locurile unde se afla comorile ascunse in pamant, cari ard in aceasta noapte. Nu-i bine insa sa asculte omul, caci se pot intampla multe primejdii. Se povesteste pretu­tindeni ca un gospodar s-a apucat si a mers sa asculte glasul boi­lor. Boii insa, intre altele, au inceput sa-si caineze stapanul care se apropia de ceasul mortii. Si intr-adevar, a doua zi omul a si murit.

 

Unii ies afara si asculta ce glas de animal vor auzi intaiu : daca s-aude vreun porc tipand, cred ca acesta le prevesteste vreun, rau; daca aud vreun muget de vita, e semn bun.

 

Inspre Craciun, cerurile se deschid, dar minunea asta n-o pot vedea decat cei buni la Dumnezeu: glasuri ingeresti se aud atunci in cer, dar iaras numai cei fara de pacate le pot auzi ; "cei cari vor, stau toata noaptea trezi si pazesc clipa cand se deschide cerul. Atunci se aude o toaca de sus, iar cocosii incep sa cante". Unii cer sanatate ori bani, caci ori si ce ar cere, cred ca vor do­bandi. Sarmana mama, - zice un povestitor, - a vazut: ci-ca se facea ca o carare si intr-o parte si intr-alta [a cerului]" .

 

Credinta in deschiderea cerului o gasim si la Megleno-Romani. Ea se intampla in direp Carciun,-in ajun de Craciun. Ori si cine vede cerurile deschise, daca cere trei lucruri, i se implinesc.

 

In aceasta noapte, prin aceste parti, nu se deschide la nimeni, oricat de mult ar suna la usa. Cui deschide, ii sboara tot norocul din  casa. Nu se raspunde la nici o intrebare de afara. Iata in aceasta, privinta o povestire:

 

O femeie, ca sa fure norocul din casa unor oameni mai bo­gatasi, se desbraca in pielea goala, veni apoi la casa acestora si in­cepu sa-i cheme pe un ton mai jalnic. Dintre membrii acestei fa­milii avute, unul care nu stia de insemnatatea pastrarii datinii, a gresit si a intrebat:

 

-   Cine este ?

 

-  Eu, raspunse femeia, dar nu te vreau pe tine, nu te chem pe tine, ci averea ta din casa !

 

Din momentul acela a sburat norocul avutului in casa femeii sarace.

 

Fetele samana canepa la trunchiul de taiat lemne si o grapeaza cu camasa ca sa faca drum ursitorului intins ca o panza. Atunci fetele zic :

 

-  Eu nu saman canepa pentru panza de camesi, ca am, dar saman drum ursitorului meu, in vis sa-l visez si aievea  sa-l vaz .

 

Alte fete iau o samanta de canepa si o infig intr-un ac si apoi o duc in para unei lumanari ; daca samanta nu pocneste, este semn ca mai au inca vreme, pana le va veni randul maritatului.

 

Alte fete se aduna la o casa si taie o pane intr-atat de multe bucati, cate sunt de toate ; bucatile se pun apoi langa pareti, deopo­triva departate de mijlocul casei unde fetele stau, stiind fiecare care este bucata sa de pane. Iau apoi o mata si-i dau drumul prin casa. Daca mata ia o bucata de pane, fata a carei bucatica de pane a fost luata, crede ca se va marita cea dintai.

 

Altele, dupa ce-si fac lautoare si se lau, isi pun pieptenele si soponul sub capataiu, cu nadejde ca peste noapte li se vor arata viitorii miri in vis.

 

Altele, tot spre acest scop, isi fac o lumanare lunga si groasa cat degetul cel mic dela mana, o aprind si se roaga Maicii Domnului, facand mereu matanii, pana ce arde toata lumanarea, dupa care apoi se culca.

 

Alteori "in noaptea despre Craciun, iea fata doua fire de par din cele dela coama porcului, si pe unul il numeste a fi ea, iar pe celalalt fir [il numeste cu] numele nadajduitului ei barbat; apoi fiind vatra focului fierbinte, o matura curat, dupa aceasta pune acele doua fire de par pe acea vatra si indata ce se vor infierbanta perii, daca se vor impreuna unul cu altul, atunci credg ca negresit o va lua acel nadajduit de dansa, iar daca firele se vor departa unul de altul, atunci isi pierde nadejdea dela dansul".

 

Alte fete se feresc de a bea apa toata ziua. Seara isi fac in­tocmai ca si la Andreiu o turtita, jumatate de sare si jumatate de faina, si o mananca; fireste, este cu putinta ca viitorii lor miri sa li se arate in vis, spre a le da sa bea apa.

 

Altele ieau din fistocul preotului o crenguta de busuioc, o leaga in coltul testemelului si seara, facand trei matanii, fara cruci, il pun sub cap, ca sa li se arate in vis ursitorii. Altele leaga acele crangute cu arniciu ros, le pun in stresina caselor, unde le lasa pana a doua zi, cand merg de le vad. Daca crangutele au promoroaca, socot ca vor fi norocoase.

 

Ca sa se marite mai curand, rup cate o bucatica din aluatul pentru varsare, o intind, o umplu cu mac si o pun intaiu in cuptor. Dupa ce se coace, o scot intaiu si o rup in doua : o juma­tate o mananca si o jumatate o strang in palamida lazii.

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 20147

Voteaza:

Datini si Credinte la Ajun 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE