Sfintirea antimiselor

Sfintirea antimiselor Mareste imaginea.

 

Sfintirea antimiselor

Antimisele nu sunt obiecte sfinte cunoscute in Biserica veche, in care a existat numai randuiala, de prin veacul al II-lea-III-lea inainte, ca in limitele posibilului, la temelia locasurilor de cult ale crestinilor, sau macar sub altarele acestora, sa fie asezate sfinte moaste de ale mu­cenicilor. Datorita acestei randuieli s-a impus apoi aceea ca Sf. Euharis­tie sa se savarseasca numai in acele locuri unde exista sf. moaste de ale martirilor, fie ca este vorba de mormintele acestora, fie ca este vorba de altare stabile, ori improvizate sub care se puneau sf. moaste.

 

Se poate crede ca inca inainte de a se termina epoca perse­cutiilor, unii dintre slujitorii Bisericii sau chiar unii dintre crestinii piosi s-au ingrijit de a avea cu ei sf. moaste pentru ca astfel sa poata sa se savarseasca oriunde Sf. Euharistie, atunci cand acest lucru nu era posibil in locasurile de cult sau la mormantul unui martir. Aceste imprejurari au contribuit la confectionarea antimiselor, folosite ca adevarate altare portative. Randuiala privitoare la folosirea antimiselor nu s-a generalizat in Biserica veche si timp indelungat ea a fost paralela cu randuiala mai veche, potrivit careia se cerea ca Sfanta Euharistie sa se savarseasca pe cat posibil deasupra moastelor mucenicilor, sau a altor sfinti, fie in Bi­serici, fie la mormintele acestora.

 

Aceasta randuiala a suferit o grava incercare dupa declansarea iconoclasmului. A fost supus prigonirii nu numai cultul sf. icoane, ci si cultul moastelor si al sfintilor in genere. Astfel, sinodul VII ecumenic prin canonul 7, dispune restabilirea randuielii de a se aseza in altarul fiecarei Biserici sfinte moaste, potrivit traditiei bisericesti,. Aceasta hotarare se ia ca o masura de restaurare a cultului moastelor si al sfintilor, alaturi de restaurarea cultului sfintelor icoane.

 

Dupa sinodul de la anul 842, intrunit la Constantinopol, s-a generalizat si s-a impus randuiala folosirii generale si obligatorii a sf. antimise.

 

Apare si randuiala, ca sfintirea acestora sa se faca numai de catre episcop, pentru ca ele reprezinta un altar portativ, la care cel ce slujeste tre­buie sa se gaseasca in legatura cu un episcop.

 

In concluzie trebuie sa retinem ca nu se ingaduie sa se savarseasca Euharistia decat deasupra antimisului si numai in ca­zuri cu totul exceptionale deasupra unui altar care cuprinde totusi sf. moaste.

.

19 Septembrie 2006

Vizualizari: 3428

Voteaza:

Sfintirea antimiselor 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE