Viata crestina langa un betiv

Viata crestina langa un betiv Mareste imaginea.

Betia este un duh necurat care ii cuprinde nu doar pe cei saraci si neinvatati, dupa cum s-ar putea crede, ci si pe cei bogati si intelectuali. Duhul necurat al betiei ii vaneaza pe multi, indiferent de haina pe care o imbraca: unii se imbata din pricina unor necazuri, altii se imbata in urma unor realizari, iar altii se imbata pur si simplu, din pofta.

Toata lumea ii priveste si ii sfatuieste pe cei dependenti de alcool (betivi), uitand aproape cu desavarsire de cei care traiesc langa aceia, si anume de familia indurerata si de prietenii intristati. Sunt de parere ca mai ales cei care traiesc alaturi de un betiv au nevoie de sprijin, ca unii care raman treji si atunci cand cel din urma este amortit de bautura.

Viata crestina langa un betiv

In alcool isi cauta "refugiul" toti aceia care nu stiu pentru ce traiesc. Chiar daca nu au nici o sansa sa gaseasca in alcool ceea ce cauta, ei se vor imbata vreme indelungata sau chiar toata viata. Astfel, cei care nu sunt luptati de duhul betiei au datoria de a arata din nou betivilor frumusetea vietii si rostul de a trai alaturi de cei dragi; pentru aceasta insa este nevoie de o rastignire a propriilor pacate pe crucea iubirii de semeni a lui Hristos.

A trai in Hristos inseamna a intelege foarte bine realitatile duhovnicesti din jurul nostru, precum: diavolul, ispita, patima, intunecarea mintii, aparenta libertate a omului patimas / credinta, nedejdea, dragostea, smerenia, harul lui Dumnezeu, tamaduirea, mantuirea, judecata de apoi si viata vesnica. Astfel de crestini fiind, cand suntem indemnati "sa umblam cuviincios, ca ziua: nu in ospete si in betii, nu in desfranari si in fapte de rusine, nu in cearta si in pizma" (Romani 13, 13), suntem datori a nu il osandi pe betivul de langa noi, ca pe unul care "umbla necuviincios", ci a-l vedea aruncat de diavol in temnita betiei.

Odata, afland ca o femeie are un barbat betiv, care o supara mult, un parinte duhovnic a exclamat: "Bucura-te, femeie, ca tu ai acasa un bolnav pe care multi il cauta indelung spre a-l ingriji si spre a-l rabda." Abia atunci mi-am dat seama de comoara care se poate ascunde in rabdarea si ingrijirea cu iubire a unui betiv, indiferent de comportamentul lui (violent, batjocoritor etc).

A nu-l dispretui pe betiv este inceputul tamaduirii aceluia si al mantuirii noastre. Mai mult, nici macar bautura nu trebuie urata, ca si cum ar fi in stapanirea diavolului. Sfantul Vasile cel Mare spune ca "intrebuintarea cu masura a vinului este sanatate, iar abuzul este vatamare". Astfel, deoarece nu intrebuintarea alcoolului pricinuieste betia, ci necumpatarea celui care il bea, se cade a nu arunca vina pe bautura. Cand ne taiem, aruncam cu manie cutitul, insa nu acela este de vina pentru taietura dureroasa, ci neatentia noastra si lipsa de grija. Tot asa, cand il vedem beat pe cel drag noua, nu se cade a ura bautura sau industria bauturilor alcoolice, ci pacatele, care dau voie duhului necurat al bauturii sa puna stapanire pe om.

Cu un om betiv nu se poate vorbi in nici un caz atunci cand este beat. Dintr-un cuvant al Sfantului Dimitrie al Rostovului reiese ca duhul necurat al betiei aduce cu sine noua plagi, dupa cum urmeaza: intunecarea mintii (nebunie), nerusinarea (vorbe de rusine), nepazirea tainei, atatarea poftei trupesti (desfranare), mania (cearta si bataia), pierderea sanatatii (boli), pierderea avutiei (saracie), pierderea mantuirii si muncirea vesnica a sufletului. In aceste conditii, nici o discutie cu cel beat nu poate aduce roade bune.

Daca cel care se imbata este crestin si recunoaste ca are aceasta patima, cu el se poate vorbi cand este treaz; daca nu este crestin, cu el nu se poate vorbi decat in virtutea dragostei pe care ne-o poarta; daca duhul necurat al betiei a slabit dragostea si respectul reciproc, cu cel betiv nu se mai poate vorbi sub nici o forma despre patima lui.

Adesea, iubitorul de alcool se pustieste pe sine de orice alta iubire, drept pentru care singura legatura pe care o mai putem avea cu el ramane rugaciunea din inima pentru tamaduirea lui. Apoi, sezand la rugaciune, trebuie sa credem cu tarie ca nu omul il tamaduieste pe betiv, ci numai Dumnezeu, singurul care poate alunga definitiv duhul necurat al betiei; rudele, prietenii, preotul si medicul pot numai sa se faca unelte slujitoare ale iubirii lui Dumnezeu.

Prin post si rugaciune cu rabdare din partea celor ce sunt inca in fire se biruiesc toate lucrarile necrate ale diavolului, iar nu prin cuvinte si mustrari adresate celor iesiti din fire (betivilor). Hristos, fara de pacat fiind, a rabdat toate pentru noi, iar noi, pacatosi fiind, ne plangem in loc sa rabdam toate pentru insasi pacatele noastre. Fara a ne jertfi pe noi insine in fata celui de langa noi, nu il putem vindeca pe acela de neputintele sale, de orbire sufleteasca si de betie.

Adevarata dragoste si durere pentru caderile aproapelui este despatimirea proprie. Doar schimbandu-ne noi insine, putem schimba si lucrurile in jurul nostru; doar lucrand cele ale lui Dumnezeu putem sa vindecam patimile sotiei, ale sotului, ale mamei, ale copilului, ale vecinului ori ale prietenului. Daca noi insine nu putem scapa de anumite patimi, zilnic luptand cu ele, daramite cel de langa noi, care adesea nici nu mai are puterea de a vedea si de a lupta.

Daca trait cu adevarat in Hristos si in Duhul Sfant, vom suferi din toata inima pentru cel betiv si ne vom ruga pentru el, despre care Sfantul Apostol Pavel spune ca nu va mosteni Imparatia lui Dumnezeu: "Nu va amagiti, nici sodomenii, nici furii, nici iubitorii de argint, nici betivii, nici barfitorii, nici rapitorii nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu!" (I Corinteni 6, 9-10).

Sa ne doara si sa simtim mila fata de cel cuprins de betie, iar nu repulsie, deazgust sau dispret, iar cand auzim cuvantul "Nu va imbatati de vin, in care este pierzare, ci va umpleti de Duhul" (Efeseni 5, 18), sa ne intrebam daca noi suntem cumva "plini de Duhul".

Teodor Danalache

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

12 Ianuarie 2012

Vizualizari: 28206

Voteaza:

Viata crestina langa un betiv 5.00 / 5 din 2 voturi. 15 review utilizatori.

Comentarii (15)

  • Ioana IoanaPostat la 2016-03-06 16:40

    Tarziu am inteles ca patima betiei este crtucea celui care sufera de aceasta patima...tatal meu a decedat la varsta de 55 de ani si abia acum am inteles ca el nu avea nicio vina pt ca a cazut in neputinta asta. L-am invinuit mult timp si m-am indepartat de el din cauza asta, neintelegandu-i neputinta, neputinta mea de a nu-l intelege fiind mai mare decat a lui care nici nu realiza poate ce I se intampla. Acum nu mi-a ramas decat sa plang ca nu-l mai am langa mine si sa ma rog pentru sufletul lui sa-si gaseasca odihna. Nu o sa-l uit niciodata si nadajduiesc ca ne vom revedea in vesnicie !

  • elena munteanuPostat la 2012-02-09 10:39

    e o viata infernala petrecuta sau mai bine spus irosita alaturi de o asemenea pers. Stiu, fiecare are o parte buna, insa atat timp cat nu ai cu cine comunica, nu ai cu cine imparti o clipa placuta sau mai grea, nu ai parte de o vorba buna sau de un umar pe care sa iti regasesti puterea nu mai conteaza aceea parte a omului.Leac nu exista, poate doar daca Dumnezeu ii da o boala, sau daca reusesc pers din jurul lui sa se rupa de acel prezent.

  • stefania bPostat la 2012-01-17 15:28

    http://www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-maicii-domnului-potirul-nesecat-120989.html am citit mai de mult ca se recomanada a se face acest acatist pentru izbavirea de patima betiei...in Rusia este aceasta icoana si multi s-au izbavit facand acest acatist inainte SF.ICOANE....cu nadejde si credinta Dumnezeu face minuni! Doamne ajuta!

  • ioana Postat la 2012-01-17 11:06

    Alcoolismul este o boala care afecteaza nu numai persoana alcoolica ci si pe membrii acestei familii, care se numesc, in limbaj psihologic, codependenti. Din cauza faptului ca prea putini oameni sunt educati cu privire la aceasta boala, ei nu stiu, cum sa faca fata. Din cauza acestei lipse de educatie si intelegere, exista sotii de alcoolici care isi dezvolta un comportament care incurajeaza bautul "celui cuprins de betie"! Sotia si copiii alcoolicului SUNT LA FEL DE AFECTATI SI BOLNAVI ca si alcoolicul. Si exista Centre de recuperare la care acestia pot apela oricand si chiar este nevoie sa o faca pentru ca un procent foarte mic din cei care urmeaza un program de recuperare, isi revin. Desigur, rugaciunea joaca un rol major in vindecare. Eu sunt codependenta si asta m-a ajutat cel mai mult sa ma recuperez. Dar pot sa zic, ca om care a studiat aceasta boala si lucreaza acum ca si consilier adictie, ca exista multe cazuri de sotii-victime care stau si suporte multe abuzuri din partea sotului alcoolic, pentru ca le place si pentru ca nu mai stiu si mai pot sa iasa din cercul asta patimas al violentei. Asa ca uneori simpla rabdarea unui "betiv" langa tine, neinsotita de cautarea de ajutor psihologic, spiritual este chiar pacat. Foarte adevarat ca: "Doar schimbandu-ne noi insine, putem schimba si lucrurile in jurul nostru; doar lucrand cele ale lui Dumnezeu putem sa vindecam patimile sotiei, ale sotului, ale mamei, ale copilului, ale vecinului ori ale prietenului. Daca noi insine nu putem scapa de anumite patimi, zilnic luptand cu ele, daramite cel de langa noi, care adesea nici nu mai are puterea de a vedea si de a lupta." Toate cele bune!

  • olga neculaiePostat la 2012-01-16 22:33

    olga neculaie. De 38 de ani sunt langa un betiv sii multumesc lui Dumnezeuca mia dat aceasta putere sa rezist langa el.in tot acest timp a fost f f f rau ,lam iubit mult si inca il mai iubesc ,este singurul barbat din viata mea am 2 copii frumosi si destepti si toata viata am luptat si mam rugat si am primit alinare de la bunul Dumnezeu si Maica Domnului. Am vrut sa plec de nenumarate ori de acasa dar intodeauna ma intorceam inapoi pana seara simtind ca acolo mie locul langa sotul meu acasa.treceam pe la biserica ma rugam la icoane si simteam cami dadeau curajul de care aveam nevoie chiar si la spovedanie ma sfatuiau sa plec si sal las,dar eu ii rugam sa ma invete ce sa fac sa stau langa el,ca eram constienta ca dacal las se alege rau de el.Astazi cand am citit acest articol,cred ca mi la trimis bunul Dumnezeu sii multumesc inca o data ca ma indruma pe calea ce dreapta.Timp de5ani am avut parintii la mine iam adus din Moldova a fost de acord sa stea la noi,dar din cauza bauturii era rau si mama sa stins dupa un an si jumatate iar tata acum 8 zile pe data de9 ianuarie si lam imormantat pe 11 ian.iar ca ironia sortii sotul meu pe 12 ianuarie dupa ce au plecat fratii si surorile mele peste o ora a facut un accident vascular cu o criza foarte urata si acum este jumatate pierdut,parca ar semana a blestem.Este in spital i se face investigatii si nu stiu cand o sa se opreasca sangele in capul lui.Acum imi pare rau ca iam zis si eu multe:ex.,,sa dea Dumnezeu sati ia glasul si sa ramai ori cu gura cascata ori cu gura inchisa sa nu mai poti vorbi ''si asa sa intamplat ia luat glasul ca voia sa deschida o sticla de vin si nu a putut, eulam vazut si iam luat sticla din mana si nu a putut sa zica nimic iar dupa 15 min a facut criza.Acum am remuscari ca tot ce i sa intamplat,e din cauza mea ca pana acum nu miam dat seama ca de fapt eu il blestemam.Va rog sa ma sfatuiticum sa ies din acest bucluc si sal ajut si pe el.Cred ca o sa platesc scump ca nu mai este intreg la cap si nul pot lasa singur.

  • iuliana dencescuPostat la 2012-01-16 20:25

    Si eu am trait linga un barbat betiv, indurind multe umilinte din partea lui.Nu am mai putut rabda si am divortat. Acum sunt mult mai linistita si eu si copilul meu.DUMNEZZEU sa ma ierte daca am gresit!

  • Ionel Scheul Postat la 2012-01-16 18:43

    Articolul e frumos si bine scris, dar absolut nimeni nu stie ce inseamna viata langa cineva care e stapanit de patima alcoolului, decat cea/ cel ce o traieste. Dupa parerea mea e una din cele mai grele patimi si crucea e covarsitoare (atat pt patimas cat si pt cel ce ii este alaturi)...dar uneori o astfel de patima, poate intoarce la credinta o intreaga familie. Dreptatea si judecatile sunt la Dumnezeu.

  • Vasa NastaPostat la 2012-01-16 18:14

    Va multumesc pentru minunatul articol ! Rog Sa ma ierte Dulcele Iisus Hristos Mantuitorul Nostru ca nu am stiut pana acum sa ma rog pentru cel stapanit de patima betiei! Il rog in continuare pe Stapanul Sufletului Meu - Mantuitorul Iisus Hristos sa-mi dea putere sa ma rog sa fie vindecat Viorel de patima betiei! Doamne ajuta-ne sa se vindece de aceste grele patimi ale betiei si desfranarii ! Amin.

  • Ramona Esthera PanturuPostat la 2012-01-16 17:57

    Buna ziua tuturor! Stiti cumva daca exista un anume acatist sau rugaciune impotriva patimilor? Anumite zile de post,pentru o anumita perioada de timp,poate? Multam anticipat

  • Scharmuller AnaPostat la 2012-01-16 17:35

    Am trait si eu cu un sot betiv peste 20 ani , am ajuns la divort care nu s a terminat caci prin post, rugacine,participarea la sf. Maslu aproape in fiecare vineri ,la biserica in fiecare duminica si sarbatori,plerinaj la multe minastiri din tara am reusit cu multa rabdare sa fac un sot bun,iubitor de familie si mare ,mare crestin devenind epitrop la Biserica de care apartine.MULTE MULTUMIRI BUNULUI DUMNEZEU CARE NU NE PARASESTE CIND AVEM NEVOIE DE EL.

  • manta geaninaPostat la 2012-01-16 13:12

    Cu adevarat acest articol este luminator si eu am cazut in acest pacat de a-l judeca si de al desconsidera si acum regret si sper sa ma intareasca Dumnezeu sa nu mai fac asa ceva pt ca este Sotul Meu si are suflet bun .

  • Andreea AsPostat la 2012-01-16 12:33

    Foarte adevarat si frumos! Multumim pentru articol! Doar Hristos e Cel care ne poate da inimi noi prin harul Sau, prin credinta si darul pocaintei. Apoi, cand suntem schimbati, ceilalti Il vor vedea pe Hristos in noi si vor dori sa Il aiba si ei. El sa ne ajute sa ne pocaim si, in consecinta, ne vom purta frumos cu cei cazuti...

  • Pop LacramioaraPostat la 2012-01-16 11:57

    Viata langa un betiv = moarte vie. Si totusi, cu Dumnezeu, inainte. Ce nu te omoara, te caleste. Ajuta-ne Doamne sa reziztam si sa nu luam si noi viciul si, mai ales fereste Doamne copiii nostri de asa ceva. Cat despre cei viciati, cine suntem noi sa-i judecam..?Dar de rugat pentru ei nimeni nu ne opreste. Asa iesim cu totii in castig, rugandu-ne. Nu, nu sunt cine stie ce mare credincioasa, dar Dumnezeu a avut grija mereu sa ma adune la drumul bun si-I multumesc pentru asta si pentru toate celelalte.

  • maria bPostat la 2012-01-16 10:54

    eu,din proprie experienta spun ca nu este deloc usor sa traiesti o viata langa un barbat betiv.....Si ,chiar daca imi vor fi interpretate altfel decat incerc sa exprim gandurile mele,am invata de la viata ca,cu cat esti autentic,simti in taria ce ti-o da Duhul Sfant.Dar ,in viata,rezultatele unei persoane ce traieste astfel nu se compara deloc cu acelea ale unor semeni ce nu duc aceasta grija in suflet.Stiti ce inseamna sa nu ai ce manca dar barbatul sa faca datoii pentru bautura,sa nu ai ce da copilui sa manance? ce durere simti? si mergi inainte....pana cand? pana cand spui stop...daca nimeni nu vede viata fara sens pe care o duci in felul acesta,incerci sa dai sens vietii tale si copilului....dar si acesta e greu de einteles ,chiar de slujitori ai bisericii,pentru ca intotdeauna oamenilor le-a fost mai usor sa dea sfaturi,dar greu le pun in practica personal.....Intotdeauna,Dumnezeu ne arata calea....iar de acest lucru va asigur!

  • Postat la 2012-01-16 10:21

    Plin de bune invataturi acest articol.Am trait si eu o astfel de viata si iarta-ma Doamne am deznadajduit,l-am dispretuit pe sotul meu pentru asta,l-am certat,am fost in pragul divortului ,nu stiu cat am reusit sa ma rog lui Dumnezeu in momentele acelea.Acest articol este luminator.Nu am gandit asa niciodata,acum vad cat am gresit.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE