Ce va zugrăvi pe lemn pictorul - lucruri bune sau rele, luminoase sau păcătoase, îngeri sau draci -, aceea va şi rămâne pe el. La fel şi cu copilul! El va rămâne cu creşterea pe care i-o dau părinţii la început, cu obiceiurile cu care îl deprind aceştia - bineplăcute lui Dumnezeu sau urâte de Dumnezeu, îngereşti sau drăceşti (Sfântul Dimitrie al Rostovului)

Cât timp sufletul este încă moale ca ceara şi în el se întipăreşte cu uşurinţă orice, trebuie deşteptat fără întârziere, de la început, spre a lucra binele în tot chipul... deprinderea uşurează sporirea. (Sfântul Vasilie cel Mare)

De la o vârstă fragedă, copilul îşi însuşeşte cu repeziciune ceea ce i se spune, şi ceea ce aude se întipăreşte în sufletul lui ca pecetea în ceară. Prin aceasta, viaţa lor începe deja să încline fie către păcat, fie către virtute. Aşadar, dacă chiar de la început îi abatem de la păcat şi îi punem pe calea cea bună, lucrul acesta va deveni pentru ei deprindere, le va intra în fire, şi nu se vor mai abate atât de uşor spre rău, fiindcă obişnuinţa îi va trage la fapte bune. (Sfântul loan Gură de Aur)

Vedem că un copăcel se apleacă lesne în orice parte şi că în ce parte se apleacă, într-aceea şi creşte. Aşa este şi cu copilul: cu ce se învaţă, aceea va şi face. Dacă se învaţă din pruncie cu binele, bun va fi toată viaţa lui. Dacă se învaţă cu răul, rău va fi toată viaţa lui. Copilul poate să devină înger, poate să devină şi diavol. Cum este crescut şi îndrumat, aşa va fi: de creştere depinde, ca de o sămânţă, tot restul vieţii lui. De aceea le porunceşte părinţilor Cuvântul lui Dumnezeu: cresteti-i întru învăţătura si certarea Domnului (Efes. 6, 4). (Sfântul Tihon din Zadonsk)

Incotro îndoi copăcelul, într-acolo va creşte; vasul nou va răspândi mirosul a ceea ce pui în el. 

Grădinarul leagă răsadurile de araci, ca vântul şi furtuna să nu le doboare; taie ramurile uscate sau netrebnice, ca să nu vatăme pomul şi să nu-l usuce. Faceţi şi voi aşa cu pruncii voştri; legaţi inimile lor de frica lui Dumnezeu, ca să nu fie clătinaţi de cursele drăceşti şi să nu părăsească buna credinţă. Tăiaţi patimile din ei, ca să nu apuce să crească şi să pună stăpânire pe ei şi să-l omoare pe omul cel nou, lăuntric, care s-a născut la Sfântul Botez - deoarece vedem că atunci când copiii cresc apar şi cresc odată cu ei şi patimile păcătoase, ca nişte ramuri sălbatice pe un pom. (Sfântul Tihon din Zadonsk)

Părinţii să-şi educe copiii încă din leagăn.Să-i înveţe frica lui Dumnezeu, să taie pornirile lor cele rele, să nu le „caute în coame" şi să nu le satisfacă dorinţele şi gusturile rele. Ceara moale ia orice formă: şi tu poţi să faci ce vrei din copilul mic. Literele scrise pe hârtie curată rămân neşterse: şi ceea ce află copilul mic rămâne cu el, neşters din memorie, până la bătrâneţe.

Să zicem că asupra unui copăcel suflă vântul şi îl îndoaie: dacă îi pui proptea, o să se îndrepte; dacă nu-i pui proptea, o să rămână strâmb pentru totdeauna. După ce apucă să crească şi să prindă rădăcini, o să crape şi o să se rupă când o să vrem să-l îndreptăm. La fel şi cu copiii noştri. Să-i întărim în credinţă şi în frica de Dumnezeu cât sunt
încă mici. Să le facem zid de apărare din învăţături şi exemple bune până când vor prinde rădăcini în virtute, şi atunci nu vor mai avea a se teme de nici o primejdie. (Stareţul Filotei Zervakos)

Aşadar trebuie să le dăm copiilor noştri evlavia odată cu laptele mamei, ca să zic aşa, nu cu mâncarea tare, fiindcă atunci când copiii sunt încă mici se iau după părinţi, îi copiază.

Tocmai atunci trebuie să ne îngrijim ca copiii să „înregistreze pe casetă" bunătate şi dragoste. Iar când vor creşte, trebuie să fim atenţi şi să acţionăm cu discernământ şi cu prevedere - de pildă, ca atunci când întoarcem un ceas. Dacă axul este slăbit, întoarcem ceasul treptat, fiindcă există pericolul să-l stricăm, şi atunci ceasul nu va mai fi bun de nimic. Trebuie să-i explicăm copilului cu grijă, cu binele, de ce nu trebuie să facă aşa şi de ce trebuie să facă altfel. Nu trebuie să i se spună mereu copilului: „asta nu", „aia nu", „nu aşa", „nu altfel". După ce vom face lucrurile de bază, trebuie să-I dăm „şurubelniţa" lui Hristos, ca să „strângă" El până la capăt „şuruburile" care mai sunt de strâns. Nu trebuie să nădăjduim prea mult în noi înşine, încercând să facem singuri totul. (Stareţul Paisie Aghioritul)

Dacă în sufletul neîntărit încă vor fi întipărite învăţături bune, nimeni nu le va mai putea şterge atunci când el se va întări, la fel cum se întâmplă cu pecetea din ceară. In copil ai o fiinţă încă sfioasă, care tremură şi se teme şi de o privire, şi de un cuvânt, de orice: foloseşte-ţi stăpânirea asupra lui spre scopul cel cuvenit. Tu eşti cel dintâi care vei culege roadele dacă vei avea un fiu bun. Pentru tine te osteneşti. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Buruienile sunt mai uşor de smuls la o vârstă fragedă: atunci trebuie urmărit ca patimile, fiind lăsate în voia lor, să nu se întărească şi să nu devină de neîndreptat (Sfântul
Ioan Gură de Aur)

Nu neglijaţi dezrădăcinarea din inimile de copii a neghinelor păcatelor, a gândurilor viclene şi hulitoare, a obiceiurilor, aplecărilor şi patimilor păcătoase; vrăjmaşul şi trupul păcătos nu îi cruţă nici pe copii; înfăţişaţi-le copiilor toate primejdiile cu care păcatele ne pândesc în calea vieţii, nu ascundeţi de ei păcatele, ca nu cumva, din neştiinţă şi nepăsare, să se întărească în deprinderile şi împătimirile păcătoase, care cresc şi rodesc pe măsură ce copiii înaintează în vârstă. (Sfântul loan din Kronstadt)

Nu puţini sunt părinţii care nu se îngrijesc deloc să înăbuşe în copiii lor anumite neajunsuri şi însuşiri rele, care uneori chiar se bucură şi se amuză atunci când copilul e capricios, când dă dovadă de orgoliu, de îndărătnicie, când îşi îngăduie să mintă, să înşele şi aşa mai departe. Ei cred că toţi copiii sunt aşa, că de la ei nu avem ce să cerem, întrucât sunt prostuţi, şi că de-abia cu anii, când vor creşte şi inteligenţa lor se va maturiza, faţă de ei se va putea manifesta mai multă severitate şi exigenţă. Mare greşeală, rătăcire de neîndreptat! Nu: problemele acestea nu trec niciodată singure. Dimpotrivă, ele cresc odată cu copilul şi prind rădăcini tot mai adânc dacă nu sunt combătute de la început, la fel ca buruienile de pe câmp atunci când nu sunt plivite de la început. (Sfântul Sfinţit Mucenic Vladimir al Kievului)

Cum, copilul contemporan este tratat încă de mic ca un zeu al familiei: poftele lui sunt satisfăcute, dorinţele îi sunt îndeplinite, este înconjurat de jucării, de distracţii, de confort, nu este învăţat şi educat după principiile severe ale comportamentului creştinesc, ci este lăsat să se dezvolte în direcţia pe care i-o imprimă poftele lui... Poate că asta nu se întâmplă în toate familiile şi tot timpul, dar se întâmplă suficient de des ca să devină o regulă a educaţiei contemporane a copiilor, şi chiar părinţii care au cele mai bune intenţii nu pot să evite cu totul lucrul acesta. Chiar dacă ei se străduie să-şi crească copilul cu stricteţe, rudele, vecinii se străduiesc întotdeauna în altă direcţie. Lucrul acesta trebuie luat în calcul când este vorba de educaţia copilului.

Bineînţeles, după ce devine adult un asemenea copil se va înconjura cu lucrurile cu care s-a obişnuit din copilărie: confort, distracţii, „jucării pentru oameni mari". Viaţa devine plină de căutarea continuă a distracţiilor...

Dar ce pot face părinţii pentru a-i ajuta pe copii să reziste ispitelor lumii?.. Trebuie să fim gata să biruim zi de zi înrâurirea lumii printr-o educaţie creştinească sănătoasă. Tot ce află copilul la şcoală trebuie verificat şi corectat acasă. Nu trebuie să credem că ceea ce îi dau dascălii este folositor sau pur şi simplu neutru, căci chiar dacă el dobândeşte cunoştinţe sau abilităţi folositoare (iar majoritatea şcolilor contemporane eşuează ruşinos şi la acest capitol), acolo e învăţat şi multe puncte de vedere şi idei greşite. Felul în care copilul apreciază literatura, muzica, istoria, arta, filosofia, ştiinţa şi, bineînţeles, viaţa şi religia trebuie să vină în primul rând nu de la şcoală, ci de acasă şi de la Biserică, altfel copilul va primi o educaţie greşită.

Părinţii trebuie să urmărească ce lucruri învaţă copiii lor şi să le corecteze acasă ţinându-se de o poziţie făţişă şi punând în evidenţă cu claritate aspectul moral, care lipseşte cu desăvârşire din educaţia contemporană.

Părinţii trebuie să ştie ce muzică ascultă copiii lor, la ce filme se uită (ascultând sau vizionând împreună cu ei, dacă este neapărată nevoie), ce limbaj aud şi ce limbaj folosesc ei înşişi - şi toate acestea trebuie să fie evaluate creştin.

Televizorul este una dintre invenţiile care pervertesc crunt copiii, şi asta în primul rând deoarece copiii absorb tot ce li se prezintă prin el. Pentru adulţi, el nu este atât de periculos, fiindcă ei pot să sară peste ceea ce nu vor să vadă.

Raţiunea şi sufletul copilului lucrează atât de intens cum nici nu ne închipuim. Copilul primeşte jumătate din informaţia sa despre viaţă înainte de a împlini trei ani. Literatura duhovnicească ne vorbeşte despre aceasta, şi acesta este motivul pentru care Maica Domnului a fost dusă la trei ani în Templu. Copiii se joacă, dar totodată absorb tot. Şi este foarte important să înţelegem lucrul acesta, fiindcă deseori spunem: „Copiii nu aud." Nu-i aşa: copiii aud şi văd tot. Uneori, copilul spune: „Uite, lucrul pe care îl cauţi este acolo."

El a văzut tot: era ocupat cu altceva, dar a văzut unde a fost pus lucrul. Şi dacă principala condiţie pentru educaţia unei familii ortodoxe normale este educaţia bisericească, să ştiţi că informaţia venită prin televizor este contrară acesteia şi înstrăinează de ea. (Protoiereul Valerian Krecetov)

Copilul trebuie educat în aşa fel încât el, simţindu-se puternic şi viteaz, să înveţe să-şi iubească părinţii şi să manifeste, pe cât se poate, atenţie şi grijă pentru toţi cei din jurul
său... Copilul să se deprindă cu ideea că el nu este deloc membrul principal al familiei. Ajungând la vârsta adolescenţei, el trebuie să vadă în sine însuşi un ajutor al mamei sale, şi va îndeplini cu mare satisfacţie treburile ce-i sunt încredinţate, simţindu-se deja adult. Fie că este vorba de curăţenia din casă, de gătitul mâncării, de spălat, de călcat, în orice ocupaţie casnică vom găsi pentru odrasla noastră o muncă întru totul accesibilă puterilor şi minţii sale copilăreşti...

Indată ce copilul începe să manifeste, părinţii înţelepţi şi iubitori îi răspund cu asprime: „Lui Dumnezeu nu îi place asta! Ia mai bine fă tu cum ţi s-a zis, şi o să fie bine." (Protoiereul Artemie Vladimirov)

Cine vrea să crească bine copii, îi creşte în asprime şi în osteneli, pentru ca ei, dobândind cunoştinţe şi purtare deosebite, să poată primi, cu timpul, roada ostenelilor lor.

Fiecare vârstă a copilului are grijile, şi fricile, şi ostenelile sale, care sunt multe. (Sfântul Nil Sinaitul)

Inainte de a creşte până la măsura de creşti tin, omul trebuie să fie pur şi simplu om. Dacă veţi citi în capitolul 25 al Evangheliei după Matei parabola caprelor şi a oilor, acolo problema e pusă limpede: oare am fost omenoşi, oare am crescut până la măsura împărtăşirii cu Dumnezeu...? De aceea, trebuie să-l învăţăm pe copil să fie drept, credincios, viteaz, să-i cultivăm însuşirile care fac din el om adevărat - si, bineînteIes, trebuie să-l învăţăm compasiunea şi dragostea. (Mitropolitul Antonie al Surojului)

Copiii trebuie să deprindă abnegaţia. Ei nu vor putea avea tot ce vor. Trebuie să înveţe să renunţe la propriile dorinţe pentru binele celorlalţi.

Ei trebuie, de asemenea, să înveţe să fie grijulii. Omul ce n-are grijă de ceilalţi pricinuieşte întotdeauna vătămare şi durere - nu intenţionat, ci pur şi simplu din nepăsare. Pentru a arăta grijă faţă de cineva nu este nevoie de prea mult - un cuvânt de îmbărbătare atunci când cineva are neplăceri, puţină tandreţe atunci când celălalt arată întristat, o mână de ajutor la momentul potrivit pentru cel ce a obosit.

Indată ce vor creşte puţin, copiii trebuie să înveţe să se bizuie pe sine, să se descurce fără ajutorul altora, ca să devină puternici şi independenţi. (Sfânta Muceniţă Alexandra, împărăteasa Rusiei)

Fragment din cartea "CUM SĂ EDUCĂM ORTODOX COPILUL", Editura Sophia

Cumpara cartea "CUM SĂ EDUCĂM ORTODOX COPILUL"

• Sfaturi pentru educatia copilului
  Publicat in : Religie
• Copilul in mijlocul ispitelor
  Publicat in : Editoriale
• Video-copilul
  Publicat in : Editoriale
• Copilul, bun la toate?
  Publicat in : Editoriale
• Bona trebuie sa aiba credinta
  Publicat in : Editoriale

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: