Monument al crestinatatii, condamnat la disparitie

 

In satul Corbi, judetul Arges, pe valea raului Doamnei, se afla cea mai veche biserica rupestra din Romania. Lacasul de cult este scobit intr-o stanca si dateaza din perioada crestinatatii timpurii. Picturile rupestre se afla insa intr-o stare avansata de degradare. Monahii stabiliti aici fac tot ce este posibil omeneste pentru a salva o valoare culturala de importanta europeana.

Doar costurile pentru realizarea unui studiu de pictura rupestra in colaborare cu Muzeul National din Londra costa in jur de 12.

000 de lire sterline, bani de care nu dispune nici comunitatea locala de crestini ortodocsi, dar nici biserica ortodoxa. Autoritatile statului, in schimb, pare ca nu sunt interesate de salvarea unui patrimoniu de o valoare inestimabila. Picturile de pe bolta naosului in mare parte au fost distruse de infiltratiile de apa. Doar pe partea sudica a boltei naosului mai sunt fragmente lizibile reprezentand scene biblice precum Invierea lui Lazar, Jertfa lui Avraam si Nasterea Domnului. Biserica are si o importanta istorica deosebita: in acest loc domnitorul Neagoe Basarab se intalnea cu boierii din zona si pronunta multe judecati.

In biserica rupestra din Corbii de Piatra se tin slujbe doar in timpul verii, pe anotimpurile reci fiind imposibil sa rezisti la frigul si umezeala care iti patrunde pana in maduva oaselor. In urma cu trei ani a redevenit asezare monahala, activitatea fiind coordonata de ieromonahul Ignatie Gorunescu. Acesta are planuri mari si vrea sa dezvolte un centru monahal important. A reusit chiar si achizitionarea unui teren unde planuieste sa construiasca chilii pentru calugari. Pana atunci, staretul sta in chirie prin sat neavand posibilitatea de a locui dupa canoanele monahale. O preocupare importanta a parintelui Ignatie este restaurarea picturii rupestre, dar din lipsa de fonduri inceperea lucrarii, deocamdata, nu este posibila.

Inceputurile se pierd in negura timpului

Legenda spune ca deasupra bisericii rupestre, pe vremuri se afla cetatea Gezidava a regelui dac Dromichetes, iar in curtea bisericii se afla o stanca care conform specialistilor a fost folosita pentru prezentarea unor sacrificii inainte de Iisus. De asemenea, acest loc este considerat obarsia familiei lui Iancu de la Hunedoara.

Biserica rupestra de la Corbi este un lacas tipic, cu doua altare dedicate unui hram dublu si caracteristice lumii bizantine din secolul al X-lea. Asezamantul este aproape identic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, dar cu o particularitate a altarului dublu racordat la o singura nava. Acest tip de biserici pot fi regasite numai in Bulgaria la Saborenata Tarcva si Tarcvata. "Aceasta solutie apare probabil in cazul unor mici comunitati de calugari care se putea lipsi de diaconicon. Caracteristicile stilistice, calitatea picturii, insotite in exclusivitate de inscriptii grecesti, coroborate cu stirile documentare, permit datarea cu certitudine a ansamblului la inceputul secolului al XIV-lea. Ansamblul rupestru de la Corbii de Piatra constituie dovada concreta a existentei unor nuclee monastice de tip anahoretic in Tara Romaneasca inca inainte de organizarea bisericii muntene din secolul al XIV-lea", sustine ieromonahul Ignatie Gorunescu.

Prima manastire de calugarite

In Arhivele Statului se pastreaza documentul care atesta inca din 1503 existenta bisericii rupestre din Corbi, printr-un hrisov semnat de Voevodul Radu al Tarii Ungrovalahiei.

"Din mila lui Dumnezeu, Io, Radul voevod si domn a toata tara Ungrovlahiei fiul preabunului Vlad voevod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele jupanitei Musa de la Corbi ca sa-i fie satele anume Corbii de Piatra toti cu tot hotarul si cate ocine a cumparat de la Radoslav si de la Badea fiii lui Spanul pentru 1000 de aspri acestea si le-a adaugat Corbilor ca sa le fie de aratura. (.) De aceea am dat si domnia mea ca sa-i fie acelea toate de ocina si de ohaba si de nimeni neatins. Si daca Domnul Dumnezeu alege pe cineva sa fie domn al Tarii Romanesti dupa moartea domniei mele daca va cinsti si va intari acest hrisov al domniei mele, pe acela Dumnezeu sa-l cinsteasca in domnia lui, iar daca va strica si nu va intari acest hrisov al domniei mele pe acela Dumnezeu sa-l batjocoreasca in domnia lui si sa-i ucida aici trupul, iar in veacurile viitoare sufletul lui. Si sa aiba parte cu Iuda si cu Arie cel de trei ori blestemat. (.) Amin. Io, Radul voevod, din mila lui Dumnezeu, domn."

Jupanita Musa, cu numele de monahia Magdalina la scurt timp dupa ce a primit hrisovul de mai sus a reinfiintat manastirea de la Corbii de Piatra, cu hramul Adormirea Maicii Domnului si a inchinat-o domnitorului Neagoe Basarab. Astfel manastirea a devenit una domneasca, fiind prima asezare monahala de calugarite din tara. Peste un secol de la reinfiintare diaconu Paul de la Alep, cel care l-a insotit in calatoria sa pe patriarhul Macarie al Antohiei in Tara Romaneasca a consemnat ca in Corbii de Piatra au vizitat "o biserica mica dar foarte frumoasa in care se mai pot vedea pe pereti urmele vechii zugraveli". Ceea ce a vazut Paul de la Alep, partial se mai vede si in zilele noastre. Daca autoritatile nu vor gasi fonduri in cel mai scurt timp urmasii nostri nu se vor mai bucura de acest privilegiu.

Biserica de mir din secolul al XVIII-lea

La inceputul secolului al XVIII-lea manastirea devine biserica de mir, ca urmare a asezarii in jurul ei a unei puternice colonii de romani veniti din motive de prigoana religioasa din Jina Sibiului.

La cateva decenii dupa stramutarea comunitatii respective biserica este modificata, luand infatisarea pe care o are si astazi. Arhiereul de atunci, Iosif de Sevasta, a hotarat marirea sfantului lacas, cioplind in stanca un pronaos. Tot atunci se sparge zidul despartitor dintre cele doua altare, din care ia nastere noua sfanta masa, si se construieste o noua catapeteasma. In 1882, in timpul slujbei de Inviere peretele vestic al naosului s-a prabusit. In vara aceluiasi an, niste mesteri italieni, cioplitori in piatra adusi de la Albesti, au cioplit din stanca surpata niste blocuri de piatra imense cu care au reconstruit peretele surpat. Deasupra bisericii, incastrata in stanca, se afla crucea de piatra de la 1700, iar in fata bisericii se afla paraclisul de lemn cu clopotnita, construit in urma cu peste un secol.

Redeschisa dupa 200 de ani

In ultimele decenii in biserica se slujea rar, o data pe an, de Sfantul Apostol Petru si Pavel, praznic care a fost preluat in mod eronat de localnici ca hram al bisericii. Hramul manastirii de la reintemeierea ei de catre jupanita Musa este Adormirea Maicii Domnului. Schimbarea bizara se explica astfel: dupa moartea voievodului Neagoe Basarab, s-a preluat si s-a perpetuat traditia ca de 29 iunie sa se faca parastasul ctitorului, asa cum el insusi a cerut in actul de la 17 Iunie 1517, ca dupa moartea lui sa i se faca parastas o data pe an, in orice zi. Si pentru ca de 29 iunie mergeau calugarii sa ia dania anuala a domnitorului, s-a mentinut aceasta zi si ca pomenire dupa moartea lui. Cu timpul, nemaislujindu-se in biserica decat la aceasta data, pentru traditia parastasului, s-a adoptat acest praznic si ca hram al bisericii.

In zilele noastre, la Corbii de Piatra exista o mica comunitate de monahi. In primavara anului 2003, Prea Sfantul Calinic Argesanul a redeschis manastirea de la Corbii de Piatra dupa ce aici a incetat activitatea monahala cu 200 de ani in urma. Scopul episcopului este demararea lucrarilor pentru construirea unui complex chinovial format din chilii, paraclis si cladiri anexe, dar si pentru inceperea restaurarii picturii rupestre.

Cruciatii de la Corbii de Piatra

Legendele, dar si cronicile maghiare sustin ca Iancu Corvinul Valahul s-ar fi nascut in apropierea bisericii rupestre din Corbii. Ba mai mult, langa stanca in care este scobita biserica, Iancu Corvinul ar fi organizat taberele de antrenament ale cruciatilor veniti din toata Europa. Legenda familiei Corvinilor sustine ca celebra scena cu sagetarea corbului care a furat inelul s-ar fi petrecut pe unul din dealurile din apropierea stancii care adaposteste biserica. Pe blazonul familiei Corvinilor apare ca element heraldic un corb care tine in cioc un inel de aur. Atribuirea acestui simbol al familiei este descrisa intr-o legenda: "Se spune ca Ioan de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasa femeie din Tara Hategului, pe nume Elisabeta. Pentru a o feri de necinste, regele isi da de sot pe unul din vitejii sai, Voicu, daruindu-i totodata si un inel ca si dar pentru copilul nenascut, cu scopul de a fi recunoscut atunci cand va creste si va merge la curtea regala. In timpul unei calatorii facuta de familia lui Voicu, poposind pentru a pranzi, inelul este uitat pe o margine a stergarului pe care erau puse merindele. Un corb, atras de stralucirea inelului, il fura incercand sa plece cu el. Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc si sageteaza corbul, recuperand astfel inelul. Atunci cand creste si ajunge la curtea regala, povesteste aceasta patanie, iar regele, impresionat de aceasta istorie, decide ca simbolul familiei hunedorenilor sa fie corbul cu inel de aur in cioc". De altfel, si numele familiei are la baza cuvantul corb, in latina "corvus".

 

.

03 Iulie 2007

Vizualizari: 1590

Voteaza:

Monument al crestinatatii, condamnat la disparitie 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE