Arta metalelor si a pietrelor pretioase

Arta metalelor si a pietrelor pretioase a pastrat pana la capat o buna parte din faima de care se bucurase intotdeauna la Constantinopol.

Pentru a inlatura efectele jafului la care fusese supus tezaurul Sfintei Sofia, Mihail al VIII-lea Paleolog a daruit Marii Biserici vase liturgice si tesaturi. Si putem banui ca vesela acestui imparat, sau a fiului sau Andronic al II-lea nu era mai prejos decat aceea pe care Teodor Metohites se plangea ca a pierdut-o in timpul luptelor dintre cei doi Andronic.

Dar, pentru a acoperi golurile pe care razboaiele civile le facusera in tezaur si pentru a bate moneda, aceasta vesela imperiala a trebuit sa fie topita. Astfel, cu prilejul serbarilor de dupa incoronarea lui Ioan al VI-lea Cantacuzino, in 1347, oaspetii au fost nevoiti sa bea din cani de plumb si de lut ars.

In aceasta vreme accentul cade indeosebi pe argintaria destinata cultului. Icoanele au fost adesea inramate in cadre de argint si chiar acoperite cu o foaie de aur, de argint sau de argint aurit, care nu lasa sa se vada decat fetele si mainile personajelor. Pe cadrele de argint puteau fi cizelate marile praznice din Evanghelie, sau busturile lui Hristos, apostolilor si sfintilor. in aceeasi categorie intra nimburile de argint care, pe icoane, incercuiau capetele: ele erau adesea decorate in filigran cu arabescuri, cercuri si patrate. De asemenea s-au lucrat in argint numeroase evantaie liturgice (rhipidia), adesea impodobite cu emailuri.

Toata aceasta argintarie religioasa s-a bucurat de cel mai mare succes in tarile balcanice, unde functionau ateliere locale.

Unul dintre cele mai frumoase exemple de iscusinta si de gust ale mesterilor ne este oferit de cupa numita a lui Manuel Paleologul din tezaurul de la Vatopedi. Ea fusese in realitate comandata, dupa monogramele gravate pe picior, de catre Manuel Cantacuzino, fiul lui Ioan al VI-lea Cantacuzino si despot la Mistra intre 1348 si 1380. O cupa de jasp se sprijina pe un picior octogonal de argint aurit, a carui baza este decorata, in tehnica au repousse, cu busturile celor patru mari dascali si ierarhi ai bisericii rasaritene alternind cu medalioanele cuprinzand monogramele.

Din inelul care infasoara piciorul la jumatatea inaltimii ies doua toarte in forma de dragon, care se lipesc de buza cupei desenind o curba plina de nerv, ce confera profilului vasului amploare si in acelasi timp fluiditate: gindul privitorului se indreapta catre cele mai elegante canthare din ceramica greaca antica.

De asemenea s-au lucrat in numar destul de ferecaturi de carti din argint ciocanit. Tezaurul bisericii Sfantul Clement de la Ohrid pastreaza un exemplar, din secolul al XIV-lea, avand pe una din coperti scena Rastignirii, care , apartine pe deplin stilului paleolog prin eleganta nianierista a atitudinilor si a draparilor Fecioarei si ale lui Ioan, precum si prin porticul cu doua etaje de arcade care ocupa treimea inferioara a panoului. Dintr-o mica inscriptie, in stanga Fecioarei, aflam numele artistului: Nicola Andronic Phronimachos.

Tehnica usilor de bronz placat pe lemn a continuat sa fie practicata. Usile catoliconului manas-tirii Vatopedi sunt impodobite cu doua placi care reprezinta Bunavestire, ce se detaseaza pe un fond decorat cu panouri damaschmate, unde siruri de bobite inconjura frunze, rozete, grifoni si vulturul cu doua capete al Paleologilor.

C. Delvoye

.