inima omului

• Despre Sfanta Scriptura

  Scriptura nu este o carte pe care să o citim de la un capăt la altul, să facem conspecte şi să fim prin aceasta mai deştepţi decît alţii. Dacă acele cuvinte nu lucrează vii în noi, dacă nu aprind inima noastră, nu şi-au îndeplinit lucrarea, scopul. Pentru că acestea sînt cuvintele...
  
• Cuget curat

  Când ne rugăm lui Dumnezeu, îi cerem să ne ierte păcatele cele săvârşite cu gândul, cu cuvântul, cu fapta şi cu omiterea. Păcatul se zămisleşte în mintea omului, în cugetul omului, apoi este încălzit, acceptat de inimă, prin simţurile noastre, prin sentimente, şi în final se...
  
• Invataturi practice si pline de bucurie

  Sfinţii Părinţi au suferit multe ispite care ar fi vrut să îi nimicească. Insă au avut multă răbdare şi s-au străduit să lupte cu ele şi apoi harul s-a revărsat în inima lor, în funcţie de ce anume au suferit înainte de primirea harului.
  
• Cuptorul smereniei

  Era un sihastru oarecare bătrân care de mulţi ani trăia în pustie. Acestuia i-a venit gând întru inima sa, socotindu-se pre sine cum că a săvârşit şi plinit toate bunătăţile şi poruncile lui Dumnezeu, şi a început cu mare osârdie a se ruga lui Dumnezeu, zicând: «Doamne...
  
• In medicina nu am vazut doar meseria, ci si o...

  Doctorul Mihail Constantineanu, om de altitudine culturală şi sensibilitate religioasă, i-a cunoscut pe câţiva dintre reprezentanţii de seamă ai Rugulului Aprins - gruparea spirituală de la Mănăstirea Antim din Bucureşti, al cărei principal animator a fost poetul Sandu Tudor, devenit...
  
• Ce este calugaria

  O modalitate de a te cunoaște pe tine însuți, o cale de cunoaștere a lui Dumnezeu și de a fi mântuit, o oportunitate de a pătimi și a muri pentru Hristos. Ce poate fi mai adânc, mai adevărat și mai frumos? Chemarea de la Dumnezeu se poate asculta numai cu inima și fără să te mai g...
  
• Despre parerile mincinoase ale mintii

  Ceea ce știm noi, în mod sigur, e că pentru a-L simți pe Dumnezeu viu în viața noastră, nu prin închipuirea minții ori într-un mod sentimental, trebuie să ne păzim mintea, dar mai cu seamă să ne curățim inima de patimi.
  
• Vreme este de a tacea si vreme este de a vorbi

  Pe cât de bucuros Părinţii citeau, psalmodiau, meditau şi chiar se rugau cu voce tare sau cu voce scăzută, pe atât de puţin aceasta era o regulă obligatorie. Incă Tertulian sfătuieşte să ne rugăm statornic cu voce domolită, întrucât Dumnezeu nu ascultă vocile, ci inimile. Rug...
  
• Isihia

  Din isihie se nasc cuvintele. Din isihie se nasc îngerii. Din isihie se naște rugăciunea. Din tăcere se naște smerenia. Prin isihie îl simți pe Dumnezeu. Iată câteva foloase duhovnicești ale practicării isihiei. De aceea, Sfinții Părinți iubeau isihia mai mult decât orice virtute...
  
• Sfantul Ioan Casian sau arta de a tamadui mania

  Cunoaşterea lui Dumnezeu, teologia (adica ştiinţa de a te uni cu El întru iubire), este cea mai nobilă şi mai folositoare îndeletnicire pentru făptura gânditoare şi cuvântătoare numită om. La fel de folositoare şi în strânsă legătură cu prima îndeletnicire este şi ştiinţa...
  
• Daca sotul bea

  Te plângi, roaba lui Dumnezeu, de bărbatul tău, te necăjeşti de soarta ta cea amară. Şi cum să nu te necăjeşti, cum să nu te întristezi? Rar e zi de la Dumnezeu în care nenorocitul tău de bărbat să nu fie beat, rar e zi de la Dumnezeu în care să nu auzi de la el ocări, iar c...
  
• Prapastia dintre generatii si vederea imparatiei

  Oricum ar fi viaţa fiecărui om, suntem condamnaţi să trăim ca fiinţe în relaţie, în relaţie cu Dumnezeu şi cu aproapele. Poate alţi oameni să fie pentru noi iad, precum a zis Sartre, şi să facem din propriul sine, de multe ori, Dumnezeu. Chiar şi aşa, expresia identităţii noastre...
  
• Virtutile calugarului in opera Cuviosului Paisie...

  Viaţa monahală, aşa cum au trăit-o şi au definit-o Sfinţii Părinţi, care i s-au consacrat integral, este un soi de anticipare a vieţii veşnice în veacul prezent. Călugărul, având certitudinea că îl aşteaptă altă viaţă, părăseşte lumea şi viaţa aceasta cu toate valorile ei...
  
• Fecioara, modelul nostru duhovnicesc nu fizic

  Fiul lui Dumnezeu şi Dumnezeu, intrând în pântecele Preasfintei Fecioare şi luând trup din ea şi facându-Se om, S-a născut, precum spuneam, om desăvârşit şi Dumnezeu desăvârşit, Acelaşi fiind amândouă lucrurile fără contopire. Ia seama deci ce lucru încă şi mai mare se săv...
  
• Despre rugaciune

  Când ne rugăm, trebuie întotdeauna să luăm inima în stăpânirea noastră şi să o îndreptăm spre Domnul. Trebuie să facem asta, pentru ca inima să nu fie rece, vicleană, necredincioasă, făţarnică. Ce folos ai de la rugăciune, de la post? Oare este bine să auzim de la Domnul...
  
• 'Legati in ceruri': Divortul in viata...

  Pentru creştini, relaţia din căsnicie are încă o dimensiune: aceasta este o parte importantă a căii duhovniceşti. Ei invită în viaţa lor un alt om nu numai ca să şi-o facă mai frumoasă şi mai fericită cu ajutorul lui. Căsătoria ne mai trebuie şi fiindcă în această relaţie ne...
  
• Viata Sfantului si Dreptului Iov

  Sfantul si Dreptul Iov este cinstit pe 6 mai. Sfantul Iov era originar din orasul Idumeea, la sud de Israel, spre Peninsula Arabica. Tatal se numea Zaret, iar mama sa, Vosora. Dumnezeu i-a daruit sapte fii si trei fiice, dar si multe slugi si animale. Aducea jertfe zilnic lui Dumnezeu, cerand...
  
• Parintele Cleopa - Despre adevarata pocainta si...

  In Sfanta Scriptura Dumnezeu se numeste Tata al milostivirii (II Corinteni 1, 3), pentru ca pururea Se milostiveste fata de cei pacatosi care se intorc din toata inima catre El prin adevarata pocainta.
  
• Indrumatorul duhovnicesc si ucenicul sau la Sf...

  Calatorind cu mintea si inima prin lumea Patericului, vechile asezari calugaresti din Egipt, din Asia Mica, Palestina si Siria, pe vremea parintilor duhovnicesti din veacurile III-VI, ne putem face o imagine despre ceea ce insemna indrumatorul duhovnicesc si ucenicul in vremea aceea
  
• Patima invidiei

  Una dintre marile boli ale sufletului este boala invidiei. Aceasta produce mare rau sufletului omului, este si cauza unei mari nefericiri si altora. Cel stapanit de patima invidiei nu tine cont de prieteni, rude, binefacatori