1. Atunci Iosif, nemaiputandu-se stapani inaintea tuturor celor ce erau de fata, a strigat: "Dati afara de aici pe toti!" Si nemairamanand nimeni cu el, Iosif s-a descoperit fratilor sai,
2. Plangand tare, si au auzit toti Egiptenii si s-a auzit si in casa lui Faraon.
3. Si a zis Iosif catre fratii sai: "Eu sunt Iosif. Mai traieste oare tatal meu?" Fratii lui insa nu i-au putut raspunde, ca erau cuprinsi de frica.
4. Apoi Iosif a zis catre fratii sai: "Apropiati-va de mine!" Si ei s-au apropiat. Iar el a zis: "Eu sunt Iosif, fratele vostru, pe care voi l-ati vandut in Egipt.
5. Acum insa sa nu va intristati, nici sa va para rau ca m-ati vandut aici, ca Dumnezeu m-a trimis inaintea voastra pentru pastrarea vietii voastre.
6. Ca iata, doi ani sunt de cand foametea bantuie in aceasta tara si mai sunt inca cinci ani, in care nu va fi nici aratura, nici seceris.
7. Caci Dumnezeu m-a trimis inaintea voastra, ca sa pastrez o ramasita in tara voastra si sa va gatesc mijloc de trai in tara aceasta si sa crute viata voastra printr-o slavita izbavire.
8. Deci nu voi m-ati trimis aici, ci Dumnezeu, Care m-a facut ca un tata lui Faraon, domn peste toata casa lui si stapan peste tot pamantul Egiptului.
9. Grabiti-va de va duceti la tatal meu si-i spuneti: "Asa zice fiul tau Iosif: Dumnezeu m-a facut stapan peste tot Egiptul; vino dar la mine si nu zabovi;
10. Vei locui in pamantul Gosen si vei fi aproape de mine, tu, feciorii tai si feciorii feciorilor tai, oile tale, vitele tale si toate cate sunt ale tale;
11. Si te voi hrani acolo, ca foametea va mai tine inca cinci ani, ca sa nu pieri tu, nici feciorii tai, nici toate ale tale.
12. Iata, ochii vostri si ochii fratelui meu Veniamin vad ca gura mea graieste cu voi.
13. Spuneti dar tatalui meu toata slava mea cea din Egipt si cate ati vazut si va grabiti sa aduceti pe tatal meu aici!"
14. Apoi, cazand el pe grumajii lui Veniamin, fratele sau, a plans, si Veniamin a plans si el pe grumazul lui.
15. Dupa aceea a sarutat pe toti fratii sai si a plans cu ei. Dupa aceasta i-au grait si fratii lui.
16. A mers deci vestea la casa lui Faraon, spunandu-se: "Au venit fratii lui Iosif". Si s-a bucurat Faraon si slujitorii lui.
17. Si a zis Faraon catre Iosif: "Spune fratilor tai: Iata ce sa faceti: Incarcati dobitoacele voastre cu paine si va duceti in pamantul Canaan;
18. Si luand pe tatal vostru si familiile voastre, veniti la mine si va voi da cel mai bun loc din tara Egiptului si veti manca din belsugul pamantului".
19. Si-ti mai poruncesc sa le zici: "Iata ce sa mai faceti: luati-va carute din tara Egiptului pentru copiii vostri si pentru femeile voastre si, luand pe tatal vostru, veniti.
20. Sa nu va para rau dupa locurile voastre, ca va voi da cel mai bun pamant din toata tara Egiptului".
21. Si fiii lui Israel au facut asa. Iar Iosif le-a dat carute dupa porunca lui Faraon; datu-le-a si merinde de drum.
22. Apoi fiecaruia din ei i-a mai dat schimburi de haine, iar lui Veniamin i-a dat si trei sute de arginti, precum si cinci randuri de haine.
23. De asemenea a trimis si tatalui sau, afara de acestea, zece asini incarcati cu cele mai bune lucruri din Egipt si zece asine incarcate cu grau, cu paine si cu merinde, ca sa aiba pe cale.
24. Asa a dat drumul fratilor sai si ei au plecat; iar la plecare le-a zis: "Sa nu va sfaditi pe cale!"
25. Si plecand din Egipt, ei au venit in tara Canaan, la Iacov, tatal lor,
26. Si l-au vestit, zicand: "Iosif, fiul tau, traieste si el domneste astazi peste toata tara Egiptului". Inima lui Iacov insa ramase rece si nu-i credea pe ei.
27. Iar daca i-au spus ei toate cuvintele lui Iosif, pe care acesta le zisese lor, si daca a vazut carutele, pe care le trimisese Iosif, ca sa-l aduca, atunci s-a inviorat duhul lui Iacov, tatal lor,
28. Si a zis Israel: "Destul! Iosif fiul meu, traieste inca! Voi merge sa-l vad inainte de a muri!"
.