Manastirea Morunglavu, a carei biserica este inchinata Sfantului Apostol Matei, se afla in localitatea Serbanesti-Stefanesti, judetul Valcea. Cunoscuta si sub numele de "Schitul Serbanesti", manastirea a fost zidita in anul 1746, de boierul Matei Morunglavu. Astazi, biserica monahala este folosita ca biserica parohiala, de credinciosii din localitate.

Manastirea Morunglavu

Biserica Sfantul Apostol Matei

Manastirea Morunglavu a fost zidita de boierul Matei Morunglavu, fiul diaconului Dumitrascu, din mosia Stirbei, si de jupanita Maria, din pricina faptului ca nu au avut urmasi. Acest lucru reiese din testamentul sau, unde gasim scris: "Nefacand feciori, am facut acest schit, in loc de fecior."

Din pricina faptului ca multe dintre manastirile si bisericile romanesti erau "inchinate" unor locuri straine, precum Tara Sfanta, Constantinopol si Sfantul Munte Athos, boierul ctitor a hotarat, "cu limba de moarte", ca manastirea zidita sa nu aiba decat stareti romani, alesi din obstea ei, iar nu stareti straini.

Ramanand probabil vaduv, boierul Matei Morunglavu a intrat in obstea monahala, sub numele de Metodie. El a trecut la cele vesnice in ziua de 14 septembrie 1756, fiind inmormantat in interiorul ctitoriei sale, intr-un mormant fara lespede de piatra.

 

Manastirea a fost zidita intre anii 1746-1752, sub forma unei cetati cu ziduri imprejmuitoare, vremurile fiind grele. Biserica manastirii, inchinata Sfantului Apostol Matei, dupa numele ctitorului ei, este zidita in forma de cruce. Din vechiul ansamblu monahal se mai pastreaza si astazi biserica, clopotnita, chiliile si zidul de incinta.

Pictura bisericii a fost realizata in anul 1753, de catre zugravii "popa Gheorghe, Andrei, Vasile, Stan si Gheorghe". In pronaos, pe peretii de nord, vest si est, este zugravita ceata de ctitori, in frunte cu boierul Matei. Icoanele imparatesti, pastrate si astazi pe catapeteasma bisericii (Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfantul Apostol Matei si Sfantul Pantelimon), au fost zugravite de marele pictor Gheorghe Tattarescu, in anul 1857.

Pisania originala, sapata in piatra si asezata deasupra usii de intrare in biserica, marturiseste urmatoarele: "Aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica, intru care se cinsteste si se praznuieste hramul Sfantului apostol si evanghelist Mathei, iaste zidita din temelie, cu toata cheltuiala dumnealui, jupan Matei sanu Dumitrasco Moranglavi si jupanita lui, Maria, in zilele luminatului domnu, Io Costandin Nicolae voivod, iunie 4, anul 7254 (1746)."

Datorita fortificatiilor ei, manastirea a fost folosita adesea ca loc de refugiu. Astfel, in anul 1821, in drum spre Bucuresti, in incinta manastirii s-au adapostit pandurii lui Tudor Vladimirescu. Mai apoi, tot in incinta manastirii si-au asezat tabara si turcii, mai inainte de luptele din Dragasani si Zavideni.

Manastirea Morunglavu a fost reparata amplu, intre anii 1849-1857, sub indrumarea staretului Iosif Naniescu, viitorul episcop de Arges si mitropolit al Moldovei. La renovarea manastririi a fost gasita o grinda veche de lemn, pe care era inscris, cu litere slavone, ca numele satului Serbanesti provine de la numele unei "preot Serban".

 

In anul 1890, staret era ieromonahul Pantelimon Zaganescu, revolutionar pasoptist, ce fusese surghiunit in Rusia, impreuna cu fratele sau, Teodorit. In data de 17 august 1910, in corpul de chilii al manastirii, preotul Teodor Balasel si Spiru Haret, ministrul Instructiunii Publice, au infiintat prima Scoala Agricola din Oltenia.

In anul 1913, biserica monahala era folosita deja pe post de biserica parohiala, in cladirile monahale locuind functionarii Eforiei Spitalelor Civile din Bucuresti. Acest lucru a survenit in urma faptului ca Manastirea Morunglavu fusese metoc al Manastirii Pantelimon, din Bucuresti.

Manastirea este reinfiintata in anul 1943, fiind transformata in manastire cu obste de maici. Mai apoi insa, in urma decretului 410, din anul 1959, multe dintre monahii au fost scoase din manastire, biserica acesteia redevenind biserica parohiala.

Din lipsa intretinerii corespunzatoare, corpul de chilii si clopotnita au ajuns pana la stadiul de prabusire, mai ales dupa anul 1990. In urma unui incendiu ce a cuprins corpul de chilii in anul 1998, partea estica a acestuia s-a daramat, iar clopotnita s-a subrezit si mai mult. Consolidarea si restaurarea ansamblului monahal de la Morunglavu constituie o prioritate pe lista urgentelor privind conservarea si restaurarea patrimoniului cultural national.

Pana nu demult, mormantul boierului Matei Morunglavu si al sotiei sale, Maria, nu erau marcate in nici un fel. Multumita stradaniei preotului bisericii, parintele Ioan Lazarescu, mormintele celor doi au fost acoperite cu doua lespezi de piatra, dupa cuviinta.

Teodor Danalche