Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este declarata zi libera, nelucratoare. In conceptia societatii contemporane, romanii se pot bucura in tihna de Sarbatoarea Sfintelor Pasti avand mai mult timp pentru iepuras, cumparaturi, curatenie, calatorii, vizite, petreceri si distractii. Evident, tot mai putini sunt cei care cantaresc folosul duhovnicesc al acestei zile libere care, desi a devenit nelucratoare pentru stat, ea este si ramane in veci lucratoare pentru biserica. Este lucratoare pentru crestinatate deoarece "Astazi s-a spanzurat pe lemn Cel ce a spanzurat pamantul pe ape". Este aducerea aminte a zilei in care omenirea a savarsit in nesabuinta ei crima suprema batjocorind si rastignind pe Ziditorul a toata lumea. Zi de mare intristare si jale pentru intreaga creatie. O zi de intuneric, cerul s-a intunecat, pamantul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat. Ce manie ar fi meritat sa trimita Dumnezeu pe pamant vazand pe unicul Sau Fiu, Dumnezeu Cuvantul intrupat, pironit pe cruce? Si cu toate acestea Iisus Domnul nostru zicea: "Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac." (Luca 23, 34) Desi chinuit si respins de lume in bunatatea Sa a rugat pe Tatal cel Ceresc pentru izbavirea lor de aceasta rautate.
Tot Vinerea Mare este si ziua promisiunii raiului: "Adevarat graiesc tie, astazi vei fi cu Mine in rai." (Luca 23, 43). Promisiunea facuta talharului pe cruce este de fapt promisiunea concreta a raiului pentru orice crestin care se pocaieste si rosteste cu credinta tare in inima sa: "Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni in imparatia Ta" (Luca 23, 42). Mielul care ridica pacatele lumii a murit ca un blestemat, schingiut si ocarat. A dat sangele Lui Dumnezeiesc, ca moneda de schimb pentru pacatele noastre. Rabda si tace nedreptatea. Un Imparat defaimat, batut fara vina, incoronat cu spini, cu mainile in piroane, cu coasta strapunsa, asezat intre talhari. Dumnezeu a facut toate bune foarte, insa creatia s-a facut ucigasa a Lui.
Vinerea Mare este ziua in care desi istovit de atatea chinuri si nerecunostinta, in dureri cumplinte si fara nici o mangaiere, gaseste in Sine puterea de a ne face un ultim dar inaintea mortii, facandu-ne fii ai Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu zicand catre maica Sa "Femeie, iata fiul tau" (Ioan 19, 26), iar ucenicului zicand "Iata mama ta" (Ioan 19, 27). Ne-a lasat in grija Maicii care a purtat grija de noi si ne-a dat povata buna inca dinaintea inceperii activitatii Sale mesianice, cand ea ne-a spus ca un testament al mantuirii: "Faceti orice va va spune" (Ioan 2,5).
Iar noi suntem cu totul absorbiti de idolii acestei lumi, ne inchinam altor dumnezei, uitand cu totul de invatatura pe care ne-a adus-o prin intruparea Sa. Vindem pe Hristos in fiecare clipa intocmai ca Iuda, fiind mereu lacomi, nemultumiti, iscoditori, desfranati si chiar intoleranti fata de cele sfinte. Ignoram indemnul "Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti, caci a unora ca acestia este Imparatia lui Dumnezeu" (Marcu 10, 14). Sadim in inimile lor fel de fel de lucruri nefolositoare si trecatoare, dar nu le aratam de unde vine lumina. Nu le aratam pentru ca nici noi nu mai stim. Le spunem ca de Pasti vine Iepurasul; un fel de Mos Craciun mai dragalas. Am inventat o traditie moderna cu iepuri, oua de ciocolata si cadouri care mai de care mai costisitoare. Este o realitate vrednica de tot plansul, dar ne bucuram ca Vinerea Mare a fost declarata zi nelucratoare. Noi am facut-o de mult nelucratoare in vietile noastre prin ignoranta si indiferenta fata de cele sfinte. Lipsa de preocupare pentru suflet a pus stapanire pe om separandu-l de cele duhovnicesti, despartindu-l de bucuria ortodoxiei. Rememorarea patimilor Mantuitorului nu e un simplu teatru la care sa fim spectatori. Se cere sa fim prezenti in biserica, sa postim, sa ne pocaim ca sa recastigam sangele rascumpararii noastre varsat si calcat in picioare. Golgota nu a fost candva, ci este si va fi mereu. Vinerea Mare este Golgota, Vinerea Mare este zi lucratoare pentru mantuirea noastra, Vinerea Mare este ziua in care ar trebui sa scriem cu litere de aur in inimi: Iisus Nazarineanul, Imparatul crestinilor!
Sfantul Grigorie Palama, vorbind despre necesitatea si urmarile jertfei Mantuitorului pe Cruce, spune: „nimeni, niciodata, n-a devenit prieten al lui Dumnezeu, fara numai prin puterea Crucii… deci cum ar putea cineva sa se reinnoiasca si sa se imprieteneasca in duh cu Dumnezeu, fara sa fi sters pacatul si fara sa abandoneze viata dupa trup? Si aceasta este Crucea lui Hristos, adica anularea pacatului” (Sf Grigorie Palama, Omilia XI, in volumul „Omilii”, traducere din greaca de Dr. Constantin Daniel, Editura Anastasia, Bucureşti, 2000.)
Bianca Sarbu
-
Obiceiuri din Vinerea Mare
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
Vinerea Mare in Ierusalim
Publicat in : Saptamana Patimilor -
Slujba Prohodului
Publicat in : Saptamana Patimilor
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.