M-a rugat un tânăr să-mi spun părerea despre reîncarnare și despre ideea de karma...
Opinia mea nu poate fi alta decât dogma Bisericii. Prin urmare, părerea mea personală se întemeiază pe Adevărul revelat, nu pe interpretările fantasmagorice ale unora care răstălmăcesc, spre a lor pierzare, învățăturile Domnului și ale Sf. Părinți...
Sunt absolut convins că nu există reîncarnare; dacă pe alte subiecte putem avea incertitudini, pe acest subiect nu am dubii...
Este o certitudine că sufletele își au obârșia din Dumnezeu, iar prin actul procreării primim trup din trupurile părinților, iar după moarte urmează Judecata lui Dumnezeu și așezarea în Rai sau în Iad a sufletelor potrivit cu viața pe care a avut-o fiecare pe Pământ...
Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie Judecata. (Evrei cap.9, 27)
Singura reîncarnare posibilă este aceea că retrăim și viața copiilor și a nepoților noștri, iar noi suntem rezultatul genetic al generațiilor anterioare (ale moșilor și strămoșilor noștri) prin genele care se transmit ereditar de la o generație la alta.
Primim de la părinți 46 de cromozomi (23 de la mamă, 23 de la tată) și la rândul nostru dăm mai departe 23 de cromozomi copiiilor noștri. Sexul se decide în urma cromozomilor XX (feminin) sau XY (masculin). Toți avem cromozomul X, lipsa acestuia ar fi incompatibilă cu viața, mama fiind cea care prin adăugarea unui cromozom X, naște un copil de sex feminin... și masculin dacă avem combinația XY, cu Y de la tată...
D. p. d. v. creștin, karma este soarta care nu este implacabilă, ci este rezultatul acțiunilor și reacțiunilor noastre, deci este o rezultantă care poate să se modifice în funcție de opțiunile noastre cotidiene și de toate interacțiunile pe verticala și pe orizontala vieții...
Dacă ne așezăm sub Pronie și colaborăm cu Dumnezeirea avem un destin binecuvântat cu finalități previzibile...
Dacă nu conlucrăm cu Divinitatea aproape totul devine aleatoriu...
Sufletul omul fiind creat după chipul lui Dumnezeu este înzestrat cu facultatea cugetătoare, adică este rațional, de asemenea spiritual, nemuritor, liber, volițional, afectiv, deci are inteligență, spiritualitate, afectivitate, liber arbitru și conștiință de sine, iar din această pricină nu se poate concepe o încarnare a sa în făpturi lipsite de rațiune care au doar instincte, așa cum sunt cele care aparțin regnului animal...
Omul fiind cununa Creației, zidit după crearea îngerilor și a celorlalte făpturi, înglobează în alcătuirea sa mixtă material-spirituală și făpturile raționale (îngerii) și făpturile simțuale (animalele) cu care se înrudește și aseamănă datorită sufletului spiritual și rațional, pe de o parte, respectiv a trupului material, care posedă instincte și simțuri, pe de altă parte...
Atât prin sufletul său cât și prin trupul său omul este unic, irepetabil, distinct, așa cum nu a mai fost și cum nu va mai fi altul identic în Istorie.
Această unicitate specifică persoanei umane ca matrice genetică și sub aspectul configurației sale spirituale este argumentul unicității vieții personale...și a Judecății particulare care nu s-ar mai putea concepe în cazul plimbării unui suflet unic prin mai multe trupuri diferite conform metempsihozei care anulează vinovăția, relativizând Morala și desființând atributul de Drept Judecător a lui Dumnezeu care decide pentru veșnicie soarta unui suflet în calitate de Dătător al Legii morale universale, de Atotțiitor și Creator a toate și de Dumnezeu al duhurilor ...
În afara acestei teze creaționiste sunt toate celelalte elucubrații spiritualiste și zoofilisme pe care doar niște tâmpi smintiți le pot debita maimuțărind adevărul...pentru că au devenit carnali până și în sufletele lor și în care s-au reîncarnat toate păgânismele și rătăciturile veacurilor anterioare ...
Nu se poate concepe rațional și după o logică elementară că o persoană umană distinctă și unică poate fi: și bărbat și femeie, și pisică, șobolan, porc sau cățel, în vieți anterioare sau ulterioare, cu o fluiditate de gen și de regn, postură care este sub demnitatea de Om, sub prestigiul speciei Homo Sapiens și în contradicție flagrantă cu Revelația, dar și cu Știința...
Doar niște minți rătăcite ale zodiacului chinezesc (...) care n-au studiat temeinic operele patristice, ignorând învățăturile Spiritualității creștine ce-și au izvorul în Revelația dumnezeiască, pot emite aceste idei păgâne și teorii, gen: reîncarnare, karmă, chakre, corpuri eterice, etc. care nu au temei în Descoperirea Supranaturală adusă prin Fiul lui Dumnezeu și care a spus foarte clar despre Sine: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața (Ioan 14, 6), Eu sunt Lumina lumii ( Ioan 8,12).
Singura reîncarnare în care cred este cea a lui Hristos în viețile noastre...
PS:
Și pentru că am invocat Creaționismul versus alte teze.. reproduc aici și părerile nostime ale unor oameni dragi mie: Dan Puric, Petre Țuțea, Arsenie Boca...
Dan Puric:
Darwin l-a smuls pe om din brațele lui Dumnezeu și l-a pus în brațele maimuței...A greşit-o rău de tot, săracul. Deși el a fost de bună-credinţă, dar mai mult au greșit cei care au insistat cu teoria sa şi au mers cu ea până în pânzele albe. Într-adevăr, există o evoluţie în cadrul speciei, dar asta nu înseamnă că o specie se poate transforma în altă specie.
M-a întrebat fiu-meu odată dacă pe om l-a făcut Dumnezeu sau dacă se trage din maimuţă. I-am răspuns: „Tată, pe om l-a făcut Dumnezeu, dar sunt unii care se trag din maimuţă.. Te iau mâine cu mine la teatru şi ţi-i arăt!“.
Petre Ţuţea:
„Ai fost tu de faţă când a sărit maimuţa din copac şi s-a transformat în om?“.
Oricum, oamenii sunt de două categorii: cei care cred că suntem făcuți de Dumnezeu și cei care cred că se trag din maimuță. Cei care cred în Creaționism sunt fiii lui Dumnezeu, iar cei care cred în evoluționism se trag din maimuță
Pr. Arsenie Boca:
Nu suntem din maimuță, dar mergem cu pași repezi spre ea...
Pr. Alin-Cristian Preotu
Despre autor
Pr Alin-Cristian Preotu
Senior editor
112 articole postate
Publica din 01 Ianuarie 2012
-
Originea omului in budism
Publicat in : Budism
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.