Dumnezeu cel bun -oare?

În prealabil postat de Anna

El vrea ca NOI sa-l rugam, pentru ca nu cumva sa spunem apoi ca S-a bagat cu forta in viata noastra.

Nu stiu daca iti dai seama de hilaritatea propozitiei tale, repet, aveti o parere foarte proasta cu privire la cineva rational, omnipotent, omniscient.
Oricum, vrei sa iti dai citate din biblie in care ne cere sa lasam familia si sa credem numai in el ca altfel ne ia mama dracului?

În prealabil postat de Anna

Nici macar Invierea, Hristos n-a facut-o cu tam tam, n-a aparut pe ceruri, ca sa nu spunem apoi ca am fost FORTATI sa-L acceptam.

Cui sa-i spunem?

În prealabil postat de Anna

Gandeste-te la orice relatie, ai o prietena, o sotie topcat? Ti-ar placea sa nu iti spuna niciodata nimic, sa nu iti ceara nimic, sa faci totul numai de la tine? Ce relatie mai e si aia? Sau invers, sa-ti ghiceasca ea toate gandurile, sa faca totul dupa placul tau, nu te-ai plictisi de moarte? O relatie vine din ambele parti, cum sa vina numai dintr-o parte?
De aceea exista rugaciunea, ca si noi sa avem libertatea in relatia cu Dumnezeu, cum ar fi sa faca El totul, ne-am plictisi de moarte, ne-am simti striviti, te-ai simti tu liber intr-o astfel de situatie?

Ma bucur sa recunosti in sfirsit despre ce e toata aceasta mascarada: despre ceea ce simtim noi, despre cum am dori Dzeu sa fie, despre ceea ce ne-ar place, ca am vrea sa fim nemuritori.
Dar, oameni buni, sintem oameni maturi, nu sintem copii, avem lucruri mai importante de facut, Pamintul e pe duca iar noi ne pierdem timpul cu prietenii imaginari.