cum stii ca el/ea e alesul/a?

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de casiana

....cand eram puiul mamei si fata tatei, cand dupa orele de serviciu imi faceam programul zilnic fara sa tin cont de nimeni, cand nu eram intrebata de cunoscuti si necunoscuti cand vin copiii si multe altele..
As fi putut locui in continuare singura asa cum am facut in ultimii aproape zece ani. Mi-as fi putut face programul zlinic fara sa tin cont de nimeni (poate o zic din egosim), dar nu ma pot obisnui nici cu faptul ca trebuie sa-l gasesc acasa seara, ca ma aduce la serviciu dimineata si ma asteapta in fiecare seara dupa program, ca trebuie sa mergem doar impreuna la cumparaturi, acasa la parinti, in vizita la prieteni...(sotul meu are mul mai mult timp liber decat mine, iar timpul meu liber il petrecem doar impreuna...stiu ca am mai zis faptul ca tocmai aceasta dependenta a lui de mine ma oboseste si ma necajeste mult de tot).

Poate ar trebui sa ne mutam separat si sa stau asa o perioada, dar daca nu ma mai pot intoarce niciodata la el? Daca plec, stau singura o vreme si pentru ca o sa simt asta ca o usurare nu o sa mai am puterea sa incerc niciodata altceva pentru ca imi doresc mult sa raman doar eu cu mine.

Uite, cand ai adus in discutie sentimentul acesta de puiul mamei, si fata tatei..m-ai facut sa imi aduc aminte ca si eu mai tanjesc uneori dupa acea perioada...in sensul ca nu ma asteptam, sau nu eram, si nici nu puteam fi constienta de cat de mult ti se schimba viata o data ce te casatoresti.

Acum...realizez ca multe din lucrurile pe care le faceam atunci, impreuna cu parintii mei, cu sora mea...nu le voi mai putea face niciodata, si asta pentru ca fiecare acum are un alt drum...si parca ma intristeaza acest lucru putin.

Offf, cred ca nici eu nu m-am maturizat inca...