cum stii ca el/ea e alesul/a?

[casiana]

În prealabil postat de AndruscaCIM

A scuze...am uitat sa mai adaug ce ma gandeam ca as putea adauga referitor la gandul tau de a locui o perioada separati.

Intr-un fel...poate ca ar fi bine sa faci si acest lucru, si astfel iti vei limpezi gandurile mai bine, dar si sentimentele...spun asta, gandindu-ma ca eu cred ca aceasta e doar o perioada de tranzitie, si tu de fapt tii la el...numai ca nu iti poti da seama de acest lucru...acum.

Nu pot sa zic ca nu tin la el, ca nu-mi pasa sau ca imi e indifferent; nu vreau sa i se intample nimic rau, doar ca nu ma pot obisnui cu el tot timpul langa mine…as vrea sa stau singura si sa ne vedem fiecare de viata noastra. Ma simt ca intr-o cusca, simt ca ma sufoc si imi pierd simtul realitatii, ca nu mai pot face nimic sa imi influentez cursul vietii. Ma simt ingradita fizic si psihic si starea asta o am permanent.

Am momente cand imi vine sa ma urc in tren, in masina si sa plec in lume. Nici nu-mi pasa daca ma descurc sau nu, mai rau de atat nu cred ca imi poate fi. Dar ma simt constransa de imprejurari si nu pot face nici macar asta.

De asta zic ca daca as pleca, cred ca as pleca pentru totdeauna nu doar pentru o perioada, cred ca nu as mai vrea sa ma intorc nicicand si ma tem pentru mine, pentru sufletul meu, ma tem ca asta m-ar putea lipsi de mantuire.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de casiana

Nu pot sa zic ca nu tin la el, ca nu-mi pasa sau ca imi e indifferent; nu vreau sa i se intample nimic rau, doar ca nu ma pot obisnui cu el tot timpul langa mine…as vrea sa stau singura si sa ne vedem fiecare de viata noastra. Ma simt ca intr-o cusca, simt ca ma sufoc si imi pierd simtul realitatii, ca nu mai pot face nimic sa imi influentez cursul vietii. Ma simt ingradita fizic si psihic si starea asta o am permanent.

Am momente cand imi vine sa ma urc in tren, in masina si sa plec in lume. Nici nu-mi pasa daca ma descurc sau nu, mai rau de atat nu cred ca imi poate fi. Dar ma simt constransa de imprejurari si nu pot face nici macar asta.

De asta zic ca daca as pleca, cred ca as pleca pentru totdeauna nu doar pentru o perioada, cred ca nu as mai vrea sa ma intorc nicicand si ma tem pentru mine, pentru sufletul meu, ma tem ca asta m-ar putea lipsi de mantuire.

E posibil ca aceste trairi ale tale, de acum...sa fie o consecinta a faptului ca el candva ti-a inselat asteptarile, te-a dezamagit...sau ceva de genul asta, si cumva lipsa ta de incredere in el, asa cum ti-ai dori sa o ai...a ridicat un zid intre voi, prin care tu mai ales...incerci de fapt sa te protejezi?

[caliyo]

Casiana, nu ne-ai spus daca el stie despre gandurile tale si daca e dispus sa te ajute intr-un fel sa treci peste starea rea prin care treci, eventual sa iti dea mai multa libertate sa faci ceea ce iti doresti tu( nedestramand totusi familia pe care ati intemeiat-o).

[casiana]

În prealabil postat de caliyo

Casiana, nu ne-ai spus daca el stie despre gandurile tale si daca e dispus sa te ajute intr-un fel sa treci peste starea rea prin care treci, eventual sa iti dea mai multa libertate sa faci ceea ce iti doresti tu( nedestramand totusi familia pe care ati intemeiat-o).

Unele ganduri le stie, altele nu...din teama de a nu-l face si pe el sa sufere in aceeasi masura cu mine prefer sa le tin doar pt mine. Face si el eforturi destul de mari pentru a-mi usura durerea,dar a ajuns in punctul cand nu stie ce sa mai faca...pt ca in fiecare seara ajung acasa, foarte tarziu de altfel, ma asez in pat si incep sa plang, si plang minute in sir pana ma linistesc putin si sunt in stare sa schimbam 2-3 vorbe, nimic mai mult. Uneori as prefera nici sa nu vorbeasca cu mine.Sa ma lase asa cum sunt.