un sectant care se rusineaza in fata preotul in legatura cu Taina Botezului

[george.marian]

În prealabil postat de samson

Pentru tine cineva care considera ca un prunc nu are credinta e necredincios?
TI-am spus sa renunti la filozofii , incerci sa aduci niste argumente total lipsite de sens. Ce intelegi tu prin marturisire cu inima? Un prunc nici macar nu e constient de ce e bine si ce e rau si tu spui ca el e credincios? Pe ce te bazezi cand spui asta? In afara de filozofie nu ai nici un argument.



Filozofie fara nici un fundament. Si contradictii cat cuprinde "nu il poate marturisi pe Dumnezeu pentru ca nu poate sa vorbeasca,dar crede". Daca nu poate sa vorbeasca, de unde stii tu ca el crede?



Am citit tot contextul si din pacate pentru tine nu te ajuta deloc. Fagaduinta este ca prin pocainta li se iarta pacatele, si fagaduinta este data tuturor. Dar trebuie sa te pocaiesti ca sa ai parte de fagaduinta.



Alta filozofie fara nici un fundament. Ce argument e asta domnul marian "deci daca dragostea este mai mare decat credinta inseaman ca si pruncii o au pe deplin"?



Pai nu s-a botezat pentru ca atunci nu se botezau prunci.



Si atunci de sunt botezati fara sa marturiseasca credinta?



asta e un argument de pus la perete. Sustii ca origen are unele invataturi eretice si argumentezi ca botezul pruncilor e valid deoarece a fost sustinut chiar de un eretic.



Nu ma rasucesc in nici un ilogism. Un om poate fi mantuit pe baza credintei lui in Hristos, nu pe baza credintei altora. Nu mi-ai dat nici un argument pentru a iti sustine afirmatia.
Credinta unora poate fi o marturie pentru altii si asa ceilalti sa devina credinciosi, dar nu inseamna ca daca eu sunt credincios automat altii devin credinciosi prin credinta mea. Nu ai sa gasesti in Sf Scriptura o asemenea invatatura.



Arata-mi unde vorbeste Sf Scriptura despre botezul pruncilor. Eu vad negru pe alb ca se vorbeste despre binecuvantarea pruncilor, nu botezul lor.



Copii veneau la Hristos datorita bunatatii Lui. Copii intotdeauna cauta bunatate si blandete, lucruri care erau oferite din belsug de Hristos. Ori cand ei au venit la Hristos El i-a binecuvantat nu i-a botezat.
De ce nu i-a botezat? O intrebare la care tot evitati sa raspundeti si va afundati in fel si fel de filozofii.




Ucenicii Lui botezau. Putea sa le spuna ucenicilor sa ii boteze, nu cred ca era asa greu. Va invartiti in jurul cozii si evitati un raspuns concret.
"Deci când a cunoscut Iisus că fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici ca Ioan,
Deşi Iisus nu boteza El, ci ucenicii Lui,
A lăsat Iudeea şi S-a dus iarăşi în Galileea ".

V-as sugera sa fiti mai coerent in postari, scrieti mult si fara o logica clara in ceea ce afirmati.

Eu zic ca aveti probleme cu logica din cauza pacatului dumneavoastra.

Daca dumneavoastra nu credeti ca pruncii nu au dragoste asta se datoreaza necredintei dumneavoastre. Copii dumneavoastra, din punctul dumneavoastra de vedere nu va iubesc, nu au dragoste. Cam stati prost cu rationamentul!

Pe vremea lui Ioan Gura de Aur se botezau copii, dar vă faceţi că nu aţi citit din postările trecute.

De ce nu I-a botezat Hristos? V-am răspuns mai sus, dar se pare că nu aveţi răbdare nici să citiţi.

Întrebare: Unde a botezat Hristos în Biblie? Dumneavoastră dovediţi mare lipsă de logică în această întrebare.

Hristos a botezat in viata Lui decât pe Apostoli la Cincizecime cu Duh Sfânt un botez pe care numai Apostolii l-au primit, care ei au botezat şi pe prunci, şi copii si oameni maturi cu apa şi Duh Sfânt prin misiunea lor.

Daca ati fi urmarit perioada apostolica ati fi citit si ati fi observat ca botezul pruncilor este instituit in primul rand de Apostoli insisi.

Sunt exemple in Noul Testament de intregi familii botezate.

"…am botezat si casa lui Stefanas" (1Cor 1,16); "Iar dupa ce s-a botezat, si ea si casa ei…" (Fapte 16:15), "…s-a botezat indata, el si toti ai lui" (Fapte 16:33) Este greu de imaginat ca acele familii nu contineau copii, intr-o cultura unde familiile erau numeroase, neexistand metode contraceptive sofisticate, in care copiii erau considerati o binecuvantare de la Dumnezeu.

FA 2:
38. Iar Petru a zis către ei: Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi primi darul Duhului Sfânt.
39. Căci vouă este dată făgăduinţa şi copiilor voştri şi tuturor celor de departe, pe oricâţi îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.
40. Şi cu alte mai multe vorbe mărturisea şi-i îndemna, zicând: Mântuiţi-vă de acest neam viclean.
41. Deci cei ce au primit cuvântul lui s-au botezat şi în ziua aceea s-au adăugat ca la trei mii de suflete.


Oare aceste trei mii de suflete nu cuprind si copii?

Apoi, daca crestinii din veacul apostolic in dorinta de a usura sufletele celor care au murit nebotezati in vremea pregatirii pentru botez, incepusera a se boteza ei, iarasi, pentru cei morti nebotezati (I Cor 15,29), cum si-ar fi lasat ei copiii sa traiasca si sa moara nebotezati ?

Ucenicul Apostolului Ioan, episcopul Policarp al Smirnei, marturisea in momentul martiriului sau : "De optzeci si sase de ani slujesc (lui Hristos)". Intrucit aceasta marturisire privind neindoeilnic timpul de cand s-a botezat o facea in anul 155, rezulta ca a primit Botezul in jurul anului 69 "in varsta frageda a copilariei" .

http://en.wikipedia.org/wiki/Polycarp
Vârsta fictivă de 104 ani a Sfântului Policarp e pur şi simplu în imaginaţia dumneavoastră şi o afirmaţi ca să vă convingeţi că Policarp s-a botezat matur.

Putin mai tarziu Sfantul Iustin Martirul informeaza ca in vremea sa erau crestini, barbati si femei, avand 60 si 70 de ani. Or daca in prima jumatate a veacului al II-lea cand traieste Iustin existau crestini de 60 si 70 de ani, insemneaza ca ei au fost botezati cand erau inca mici.

Sfantul Irineu, nascut pe la 176 si fost ucenic al Sfantului Policarp, precizeaza la randul sau : "...Hristos a venit sa mantuiasca pe toti oamenii si anume, zic, pe toti care dobandesc de la El nasterea a doua pentru Dumnezeu, pe prunci si pe cei mici, pe tineri si pe batrani" .

Biserica, afirma marele teolog Origen, "a primit de la Apostoli traditia de a boteza pruncii. Caci stiau aceia, carora li se incredintasera secretele tainelor dumnezeiesti, continua el, ca in toti sunt intinaciunile pacatului care trebuie sa se spele prin apa si prin Duh" . Origen, considerat eretic in unele invataturi, confirma traditia Apostolilor de a boteza pruncii.

Scrierea Asezamintele apostolice redactata in jurul anului 400, dar transmitand traditii autentic apostolice, contine si ea indicatii despre practica botezarii pruncilor. "Botezati si copiii vostri si sa-i cresteti in supunerea si invatatura Domnului, caci zice : lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti".

Incepand cu veacul al III-lea, nu exista scriitor crestin care sa nu poata fi invocat in sprijinul botezul copiilor.

Pentru cei care pastreaza rezerve fata de marturiile literare de genul celor invocate, precizam ca ele sunt confirmate de numeroase date arheologice. Desenele gasite pe peretii catacombelor si inscriptii de pe pietrele funerare, toate apartinand primelor veacuri crestine, dovedesc ca Biserica a recurs la boteul copiilor inca de la inceput.

Astfel, o inscriptie de pe un epitaf, aminteste despre "o preanevinovata fetita care a trait 9 zile si 5 ore si care se odihneste in pace in Hristos Dumnezeu". Alta inscriptie care, potrivit observatiei arheologului Orazio Marucchi, pomeneste de un copil "care fiind iubit cu caldura de mama sa si aceasta, intelegand ca nu are multe zile, a cerut Bisericii sa fie trecut la credinta" (sa fie botezat) si asa sa plece din lumea aceasta".

Mentionam alte doua inscriptii de pe epitafe, dintre care una se refera la un baiat in varsta de 80 zile identificat ca "neophitus", iar cealalta la o fetita numita "fidelis", moarta la 9 luni , termenii de neophitus si fidelis aratand ca e vorba de prunci botezati.

Indicatii epigrafice mult mai numeroase gasim in legatura cu botezul administrat copiilor de la 1 an la 12 ani. Asa bunaoara in Cimitirul din Chiusi (Italia) se gaseste urmatoarea piatra de la mormantul unui copil : "Melitus infans christianus fidelis = Pruncul Melitus botezat crestin". De asemenea, in acelasi cimitir Sfantul Calist, un epitaf poarta inscriptia : "Mateonata moarta la 1 an si 52 zile". Acesteia i se cere sa se roage pentru Dionisus "neofit" (nou botezat) in varsta de 1 an si 4 luni. O inscriptie romana datand din anul 382 zice : " Se odihneste in pace cel ce a trait 1 an si 4 luni si a fost ingropat la 6 ale calendelor lui octombrie...", dupa care urmeaza doua nume, probabil ale parintilor copilului.

Destule alte inscriptii se refera la o fetita "neophita", in varsta de 1 an si 5 luni, de un baietel, Apronianus, in varsta de 1 an, 9 luni si 5 zile, de Zosimos, "pistos ek piston = botezat, din parinti botezati", in varsta de 2 ani, 8 luni si 25 zile, de un copil care "pisti etetelisen = s-a sfarsit in credinta", despre Urcia Florentina care botezata fiind a trait 5 ani, 8 luni si 8 zile, despre doi frati Constantius si Iustus din care unul a murit ca "neofit" la varsta de 8 ani, 2 luni si 7 zile, celalalt "fidelis", adica botezat, la varsta de 7 ani, etc...

Din fresce si epitafuri ca cele mentionate rezulta deci trainicia si extensiunea practicii botezarii pruncilor in Biserica primara. Chiar daca Sfanta Taina nu se administra imediat dupa nastere, totusi temerea legata de imprevizibila moarte a determinat majoritatea crestinilor sa-si boteze copiii la varsta frageda. "Cutare copil, se precizeaza intr-o inscriptie, a trait 1 an, 10 luni si 15 zile ; a primit darul de sus si si-a dat sufletul Domnului in ziua 8-a cand a fost botezat.

Incercaţi să vă folosiţi mai mult inima decât mintea. Poate veţi înţelege de ce trebuie botezaţi pruncii!

La noi in ortodoxism inima cuprinde mintea şi nu invers!