In legatura cu avortul

[maverick_65]

În prealabil postat de N.Priceputu

Mulți din cei născuți cu handicapuri sau care au dobândit boli chinuitoare au mulțumit lui Dumnezeu pentru că i-a adus la viață. Iar viața asta este, oricum, foarte trecătoare și doar pregătitoare pentru cea veșnică

În prealabil postat de dobrin7m

Mama daca e crestina cu adevarat stie ca trebuie sa iubeasca si dusmanii deci si pe violatorul sau.

Sunt doar doua dintre citatele care ma determina sa spun ca se exagereaza. Daca e asa cum afirmati inseamna ca planeta aceasta este doar o "pepiniera" de suflete, suflete care trebuie sa duca pacatele generatiilor din urma pana la izbavire, suflete care trebuie sa se lipseasca de multe daca vor sa ajunga in Rai, suflete care trebuie sa urmeze reguli dure si restrictive ale vietii, suflete care trebuie sa iubeasca pe toti din jur indiferent de raul care-l primesc, suflete care nu au voie sa refuze propriul destin (sinucidere) pentru ca ajung in Iad, suflete care de multe ori vor primi doar tacere de la Creatorul lor atunci cand se vor ruga pentru ceva anume (indiferent de natura) etc. In felul acesta, nici 1% din populatia planetei nu cred ca va ajunge in Rai, restul devine "carne de tun" pentru Iad.

Dar subiectul este despre avorturi, un fenomen in ziua de astazi si probabil amploarea lui a determinat biserica sa reactioneze atat de vehement. Da, este pacat dar cred ca este intr-adevar un pacat mai mare decat crima atunci cand respectiva sarcina a aparut dupa un contact sexual la care si-au dat acordul amandoi partenerii, o sarcina care a fost rezultatul liberului arbitru. Dar...cand sarcina apare la o fata de 10-12-14-... ani care a fost violata de tatal ei atunci nu vad de ce se aprind spiritele cand se aduce in discutie avortul. Ce ar trebui sa faca fata respectiva? Sa-si creasca fericita copilul si sa-si ierte tatal cat mai repede posibil??? Ce viata ar fi asta? Ce pacate ar putea sa aiba o fata la varsta asta incat sa indure asa ceva o viata intreaga? Ce vina are ea ca nu stiu ce stramos a facut nu stiu ce pacate? Nu mi se pare cinstit. Cred ca un avort intr-un asemenea caz si incercarea de refacere a vietii, departe, alaturi de un partener care sa fie hotarat sa-si petreaca ani din viata pentru a "bandaja" sufletul fetei abuzate e tot ce se poate face mai bun pentru ca tanara familie sa poata construi un nou camin "stabilizat" psihic. Pe partea cealalata, daca copilul s-ar naste atunci ar fi 2 vieti care pleaca din start cu un handicap in lume: proaspata mamica care ar avea permanent in fata ochilor amintirea cosmarului din copilarie si copilul care, pe langa faptul ca probabil va avea un retard din cauza faptului ca tatal si bunicul este acelasi barbat, va fi marcat (si marginalizat) pe viata. Ma indoiesc ca un asemenea copil ii va multumi lui Dumnezeu ca este in viata la fel cum ma indoiesc ca fata isi va putea ierta tatal. Desigur, o sa-mi sariti in cap si o sa ma intrebati ce drept are fata respectiva sa omoare copilul din pantece. Raspunsul este foarte scurt: cu acelasi drept cu care a fost violata.