Sfantul Serafim de Sarov despre dobandirea Sfantului Duh

[adam000]

În prealabil postat de cristiboss56

. 4-Sa ne rugam numai pana cand Dumnezeu Duhul Sfant se pogoara asupra noastra, cu harul Sau ceresc, in masura cunoscuta de El. Si cand El binevoieste sa ne viziteze trebuie sa ne oprim din rugaciune. Pentru ce ar trebui atunci sa ne rugam Lui, "Vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste pre noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre", cand El deja a venit la noi sa ne mantuiasca, pe cei ce ne incredem Lui, si Il chemam cu adevarat cu Numele Sau cel sfant, ca sa-L putem primi cu smerenie si dragoste pe Mangaietorul, in casa sufletelor noastre, flamanzind si insetand dupa venirea Sa?

Ceva imi pare profund gresit la acest fragment; imi vine greu sa cred ca a fost scris de un sfant.
Cum adica "Sa ne rugam numai pana cand Dumnezeu Duhul Sfant se pogoara asupra noastra"?
Si dupa aceea, ce? Sa nu ne mai rugam? La o prima impresie explicatia data pare logica, dpdv al logicii mecanice, limitate. Insa daca te gandesti ca Dumnezeu este necuprins, atunci inseamna ca si cunoasterea Lui Dumnezeu care se releva prin Duhul Sfant, este necuprinsa, nelimitata, un urcus duhovnicesc mereu mai mult, pe masura ce omul poate sa Il primeasca - deci cu atat mai mult, ar trebui ca omul sa se roage! Cu atat mai mult cu cat primind, intelege, pretuieste si doreste Darul Lui Dumnezeu!