Interpretarea scripturii - de ce?

În prealabil postat de Florin-Ionut

Deci întrebarea mea rămîne: de ce nu a existat în Biblia originală o frază simplă și foarte exactă care să spună despre Dumnezeu așa cum o face mai sus Sfîntul Ioan Damaschinul? De ce a fost nevoie de inovația supranumită ipoteza ioanină care să clarifice dogma Preasfintei Treimi? Pe care n-o văd în lista trimiterilor date mai sus...

Eu zic să căutăm răspunsul chiar la Mântuitorul, care a spus că va trimite pe Mângâietorul, Duhul adevărului, și „Acela vă va învăța pe voi toate”. Și de la Cincizecime, când Duhul a venit, Biserica este mișcată de El și crește mereu în înțelegere.

În felul ăsta a ajuns Sf. Ioan Damaschinul să poată formula atât de limpede învățătura sa, având el însuși la bază acumulările Părinților Bisericii, luminați de Duhul Sfânt.

Și tot așa va crește în continuare. Nu ni se dă totul de-a gata de la început, în niște formule prestabilite. Cuvintele lui Hristos, în parte înțelese și în parte neînțelese, sunt ca niște cârlige de pescar, ca niște momeli oferite nouă ca să ne tragă mai sus, să ne scoată din apa lumii, a lumescului, a gândirii limitate și moarte.

Întrebările, nelămuririle, dilemele pe care le ai și tu, și eu, și cred că oricine, sunt roditoare, sunt motorul mișcării minții și inimii noastre către Adevăr. Credința nu este lămurită definitiv; în ea suntem mereu începători, pentru că pe măsură ce înaintăm, în fața noastră misterul se dezvăluie și mai mare. În fața Dumnezeirii ne cuprinde mirarea, uimirea, nu impresia că am epuizat ce era de înțeles și că de acum totul ne va fi clar.

De altfel, realitățile dumnezeiești sunt incomprehensibile; nu le vom putea niciodată cunoaște. Pocăința care ni se cere pentru a putea intra în Împărăție înseamnă și schimbarea perspectivei, a modului de a ne raporta la cunoaștere, a accepta să fim noi cuprinși, schimbând modul obișnuit al gândirii noastre care vrea ea să cuprindă totul.
Așadar, să citim și să ne mirăm.