![]() |
![]() |
|
#11
|
|||
|
|||
![]()
Extras din: http://ebooks.unibuc.ro/istorie/ioanis/11.htm
Comparația modelelor creaționist si evoluționist Așa cum va rezulta din lucrare, este imposibil să se demonstreze prin metode științifice care model este corect, aceasta din cauză că în esență metoda științifică de analiză se bazează pe observația experimentală și deci pe repetabilitate. Rezultă clar că un investigator științific cât ar fi de genial și răbdător în munca sa de câteva zeci de ani, nu va putea niciodată să observe repetabilitatea originilor, indiferent în ce domeniu ar dori s-o determine. Cu toate că este important ca omenirea să posede o filozofie a originilor, aceasta poate fi dobândită individual doar prin credință și nu prin cunoaștere, acceptând unul sau altul din modele. Dacă un pragmatic care insistă că el crede doar în ce el poate vedea, el de fapt crede că pragmatismul este cea mai bună și corectă filozofie, cu toate că în acest caz el nu ar trebui să creadă în atomii invizibili sau în alte abstracții, cum ar fi viitorul. Ca o consecința a observației, credința în ceva este necesară pentru o minte sănătoasă cu adevărat. Deci o filozofie a vieții este o filozofie și nu un experiment științific. Din acest punct de vedere, putem afirma: - Modelul creaționist nu poate fi demonstrat întrucât creația nu se mai produce în prezent ca să fie observabilă, ea s-a produs o dată, în trecut și acest fenomen nu este accesibil metodei științifice de cercetare. Este imposibil în prezent să se imagineze un experiment științific care să descrie procesul creației nu numai pentru om care ar fi cel mai complicat, dar nici pentru cele mai simple viețuitoare; - Modelul evoluționist nu poate fi demonstrat, întrucât dacă evoluția se produce și azi, ea operează prea încet ca să fie măsurabilă. Tranziția unui tip de organism într-un organism de tip superior, presupune milioane de ani și nici o echipă de cercetători nu se poate încumeta să înceapă un astfel de experiment. Câteva observații referitoare la modelul evoluționist: a. Evoluția operează așa de încet pentru observația științifică încât chiar unul din cei mai mari savanți evoluționiști, Theodosius Dobzhanski [2 ] admite: "Aplicabilitatea metodei experimentale la studiul acestor procese istorice unice este restrânsă puternic înainte de orice altceva de către intervalul așa de scurt al vieții unui experimentator". Deci se admite de către evoluționiști că metoda experimentală este imposibil de aplicat în cazul evoluției. b. Modelul evoluționist este o dogmă incapabilă de a demonstra falsitatea sau eroarea, așa cum pretinde metoda științifică de analiză. In [3], Paul Erlich unul din biologii moderni arată: "Teoria noastră a evoluționismului a devenit una pentru care nu poate fi verificată eroarea ei (nu poate fi falsificabilă) prin observațiile posibile ...Ideile evoluționiste au devenit o parte a dogmei evoluționiste acceptată de cei mai mulți dintre noi ca o parte a perfecționării noastre.” Peter Medawar [4 ] arată că nu există un test al evoluționismului. "Sunt obiecții: filozofică și metodologică la teoria evoluționista... Este atât de dificil să imaginezi ori să cercetezi un episod evoluționist care să poată explica formularea neodarwinistă.” Cu alte cuvinte, ambele: gâtul lung al girafei cât și gâtul scurt al hipopotamului pot fi admise ca explicabile prin selecția naturală. Adică, o teorie care încorporează orice lucru real, explică nimic [1,pag7]. Aceasta este o tautologie. c. Evoluționismul este un sistem autoritar care trebuie crezut. Profesorul evoluționist englez H. Matthews recunoaște în prefața cărții sale[5]: "Credința în evoluție reprezintă o paralela exactă cu credința în creația specială, ambele au concepte pentru care credincioșii ei cunosc că este adevărată, dar pe care până în prezent n-o pot demonstra." d. Motivul pentru care modelul evoluționist a fost și este încă acceptat de o mare parte dintre savanți, nu este justificat doar de evidente științifice. Astfel D. M. Wattson unul dintre cei mai mari atei și evoluționiști face remarca[6]: "Astfel dacă vom face o paralelă a teoriei evoluției cu ea însuși, ea este o teorie universal acceptată, nu din cauză că adevărul ei poate fi demonstrat logic și coerent, ci din cauză că singura ei alternativă, creaționismul este clar incredibil. Cu alte cuvinte dacă nu există Creator, atunci în mod special creația este incredibilă. În prezent putem spune că există o serie mare de savanți, care găsesc că este mai ușor să crezi în divinitatea omnipotentului Creator decât în divinitatea profesorului Wattson. Va recomand sa cititi continuarea aici: http://ebooks.unibuc.ro/istorie/ioanis/11.htm |
|