Ipocrizie,refugiu și limitare....

[catalin2]

În prealabil postat de CristianR

După cum îți spuneam, consider că ei sunt mai departe de Dumnezeu din pricină că Îl cunosc mai puțin, dogmatic vorbind, dar nu sunt lipsiți de har cu totul. Harul lui Dumnezeu este pretutindeni (și nicăieri, d.p.d.v. spațial), iar cine Îl mărturisește pe Hristos poate să-l primească. Fiecare la măsura lui.

Harul lucrator il poate primi cineva doar la Botez (plus Mirungere, bineinteles). Ca ar fi necesara doar credinta pentru a primi harul este din invatatura protestanta, Sola Fide. Daca ar fi de ajuns credinta pentru a primi harul ce rost ar mai avea Botezul (asa cum s-au gandit si neoprotestantii, considerand botezul doar simbolic)? Sfintii Apostoli aveau credinta in Iisus dar doar la Pogorarea Duhului Sfant au primit si harul.
Harul este revarsat de Domnul peste toata creatia, exista si in Vechiul Testament, pana la Pogorare, dar era un har exterior. Abia dupa Rusalii, oamenii il pot primi in interior, prin Botez, de aceea S-a Intrupat Mantuitorul.
Intelegem mai bine necesaitatea Botezului daca analizam o erezie din sec. IV, pelagianismul. Aceasta a avut o influenta mai mult in apus si a fost readusa la lumina de invataturile moderniste. Pelagianismul spunea ca oamenii se pot mantui doar prin fapte bune, fara a primi harul botezului. Pelagius nega urmarile pacatului stramosesc si necesitatea Botezului. Iisus venise doar pentru a da un exemplu de urmat. Dupa condamnarea acestei invataturi a urmat semipelagianismul, care incerca sa impace pelagianismul cu invatatura adevarata. Semipelagianismul spune ca omul capata harul datorita faptelor lui (sau credintei lui), conlucrand apoi cu harul, spre crestere duhovniceasca. Si aceasta invatatura a fost condamnata la un sinod, in Apus.
Invatatura ortodoxa spune ca primim harul prin Botez. Omul nu poate primi har altfel, chiar daca face fapte bune. Dupa primirea harului credinciosul conlucreaza cu harul, sinergic (altfel darul ramane inactiv) Am dat de multe ori pasajele din catehism: http://catehism.ortodoxiatinerilor.ro/?p=366
Citez: "Nu, omul nu se poate mantui fara de har (Efes. 2, 8; Ioan 15, 5). Harul ii este de trebuinta omului chiar de la inceput (Ioan 3,5). Harul pune inceputul mantuirii in om, si nu omul prin staruintele sale.
Aceasta inseamna ca harul ii vine in dar (Rom. 3, 24), nu pentru oarecare fapte ale sale. inainte de a veni harul, omul nu poate face fapte prin care sa se mantuiasca, sau macar sa induplece pe Dumnezeu sa-i dea harul prin care sa se mantuiasca. Omul poate face anumite fapte bune, dar nu le face asa de statornic si dintr-un cuget asa de curat, incat sa se sfinteasca prin ele si sa se mantuiasca."

În prealabil postat de CristianR

Eu nu sunt împotriva ecumenismului atâta vreme cât el nu presupune renunțarea la învățăturile de credință ale Bisericii.

Am observat ca multi nu inteleg ce este ecumenismul, crezand ca e vorba doar de intalnirile ecumeniste. Ecumenismul este o invatatura, care are la baza invataturi din protestantism (un protestantism mai diluat, selularizat). E firesc, din moment ce aceasta miscare a aparut in sanul protestantilor. Evident, aceasta dogma este diferita de cea ortodoxa, deci e gresita. In primul rand aceasta invatatura are la baza pietismul (tot din protestantism), punand acentul pe traire in detrimentul invataturii de credinta (de aceea cei ce au aceasta invatatura sunt numiti iubiristi in vest). Se sustine minimul dogmatic, in principal credinta in Iisus si cateva dogme protestante. Printre acestea si teoria ramificarii harului in toate cultele. Articolele despre ecumenism arata ce este ecumensimul, care sunt invataturile ce tin de aceasta credinta si efectul asupra invataturii ortodoxe.