Este permis intr-o casatorie?

[Ana-Maria N]

În prealabil postat de zaharia_2009

A te baza exclusiv pe stiinta, constinta , simturile si bunul simt preopriu nu arata decit necredinta noastra si nebunuia deopotriva .
Aceasta atitudine pe care o sustineti impreuna arata starea de necredinta in care traiti dar mai ales lipsa vietii duhovnicesti , a pravilei zilnice . Ia cititi , deoarece asa aratati ca nici habar nu aveti, macar de curiozitate Acatistul Mintuitorului Hristos , si o sa vedeti acolo cine este Hristos pt. zidirea lui D.zeu . Si dupa ce o sa cititi sa si credeti surorilor fara a va mai crede pe voi insiva in stare singure a vedea Adevarul . Dar stiind ca nici macar nu aveti curiozitatea (daca era sa o aveti o aveati pina acum si tineati cont de asta deoarece acest acatist este cel mai frecvent dat in pravile ) am sa va spun eu cine este Hristos pt. om ; deci El este : mingiierea sufletului meu; luminatorul mintii mele;sanatatea trupului meu (icosul 4); isvorul intelepciunii; adevarul cel ce isgonesti inselaciunea; rascumparatorul pacatosilor(icosul 6);bucuria inimii; taria trupului; repejumea mintii; bucuria cunostintei; (icosul 8); Iisuse, pazeste-mi inima de poftele cele viclene; curatese-mi mintea de gindurile cele spurcate (icosul 11.) s.a .m.d
ORTODOXE FIIND SURORILOR TREBUIA SA FI STIUT ACESTEA PINA ACUM !

Va mai spun ca in Ev. Ioan , cap XV Hristos ne spune clar : ,,nimic nu puteti fara mine"
Aceasta legatura f. strinsa cu dumnezeirea ne fereste de pacat si nu mintea, constiinta, cunostinta, educatia, moralitatea . Acestea ne pot trada ori de cite ori satan ne batjocoreste pervertindu-ni-le pe aceste ,,valori" deosebit... de sterile ale omului .
Punind pret pe asazisele calitati ale omului va tradati defapt ca sunteti antropocentriste in conceptia voastra despre lume si viata, crezind ca omul singur ar fi ceva , adica sunteti ca si socialistii si comunistii care l-au inlocuit pe D.zeu cu omul iar inchinarea la D.zeu cu inchinarea la domnul om . Vazind si auzind asemenea pareri ride dracul de se scarpina pe burta (vorba gheronului Cleopa) de credinta noastra ajunsa un pic mai sus de genunchiul broastei !

De, asa ne tradam noi defapt necredinta noastra !

Ca si raspuns:

Rugăciunea Fericitului Augustin:
Doamne ,ajută inimii mele să Te dorească,
Dorindu-Te, să Te caute,
Căutându-Te, să Te găsească,
Găsindu-Te, să Te iubească ,
Iubindu-Te, să înceteze a mai păcătui.

Deci ajungem de unde am plecat, chiar porind de la cele scrise de d-vs si nu de la ' necredinta mea ': Hristos este pentru om printre altele si bucuria cunostintei. Cautandu-L si gasindu-L, nu poti sa nu-L iubesti. Iubindu-L....te vei gandi de doua ori inainte de a face vreun gest neplacut Lui.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Ana-Maria N

Ca si raspuns:

Rugăciunea Fericitului Augustin:
Doamne ,ajută inimii mele să Te dorească,
Dorindu-Te, să Te caute,
Căutându-Te, să Te găsească,
Găsindu-Te, să Te iubească ,
Iubindu-Te, să înceteze a mai păcătui.

Deci ajungem de unde am plecat, chiar porind de la cele scrise de d-vs si nu de la ' necredinta mea ': Hristos este pentru om printre altele si bucuria cunostintei. Cautandu-L si gasindu-L, nu poti sa nu-L iubesti. Iubindu-L....te vei gandi de doua ori inainte de a face vreun gest neplacut Lui.

Inteleg ca acatistul Mintuitorului nu v-a multumit fiind nevoie sa il completati cu rugaciunile Fer. Augustin !
Bine sora, va primesc si va accept propunerile . Fiti pe pace si va linistiti sufleteste ! Ne-am spus deja prea multe ... am epuizat subiectul, restul este de prisos ! Va rog sa ma iertati, abia acum v-am priceput taria credintei ! Astfel ma vad mult mai mic pe linga dvs. . Ma retrag dinaintea dvs. cu rugamintea de a ma ierta , de 2 ori deoarece am gresit mult purtind aceasta discutie !

[Ana-Maria N]

În prealabil postat de zaharia_2009

Inteleg ca acatistul Mintuitorului nu v-a multumit fiind nevoie sa il completati cu rugaciunile Fer. Augustin !
Bine sora, va primesc si va accept propunerile . Fiti pe pace si va linistiti sufleteste ! Ne-am spus deja prea multe ... am epuizat subiectul, restul este de prisos ! Va rog sa ma iertati, abia acum v-am priceput taria credintei ! Astfel ma vad mult mai mic pe linga dvs. . Ma retrag dinaintea dvs. cu rugamintea de a ma ierta , de 2 ori deoarece am gresit mult purtind aceasta discutie !

http://www.patriarh.ro/Index/invatatura.php?capitol=304

‘ La ce-i slujeste omului constiinta?
Constiinta slujeste drept calauza la implinirea legii. Ea este judecatorul neadormit si aspru, care nu se poate cumpara cu nimic si care se pronunta asupra fiecarei fapte, aratand daca aceasta este buna sau rea si deci daca trebuie savarsita sau nu. Ea isi ridica glasul atat inainte de savarsirea unei fapte, cat si dupa savarsirea ei. Inainte de savarsirea unei fapte, constiinta spune daca fapta este buna sau rea si ne sfatuieste sa o implinim sau nu. Dupa savarsirea faptei, tot ea ne judeca. Daca am ascultat de glasul ei, daca ne-am implinit datoria si ne-am ferit de fapte rele, atunci constiinta ne rasplateste cu bucurie, multumire si liniste sufleteasca. Iar daca n-am ascultat de glasul constiintei si am savarsit fapte rele, atunci ea ne pedepseste cu aspre mustrari; simti, adica, neliniste si apasare in suflet. De aceea, crestinul trebuie sa asculte totdeauna de glasul constiintei sale. Orice lucrare potrivnica constiintei este rea si aduce pedeapsa, precum citim in Sfanta Scriptura: "Tot ce nu este din credinta" (adica din convingere intima), "este pacat" (Rom. 14, 23).
Poate constiinta sa dispara vreodata din sufletul omului?
Niciodata. Ea poate sa fie adormita prin nepasarea omului fata de datoriile sale, poate sa fie intunecata printr-o viata de pacat, dar nu poate sa fie nimicita niciodata, fiindca ea este de la Dumnezeu. Nici cei mai mari facatori de rele nu pot inabusi in ei, cu totul, glasul constiintei. Ea ii urmareste mereu cu mustrarile ei, incat multi ajung la deznadajduire si-si curma singuri firul vietii, ca Iuda.
Ce datorie avem fata de constiinta noastra?
Avem datoria de a o pastra totdeauna curata si de a o tine in stare treaza prin rugaciune, post, impartasirea cu Sfintele Taine si prin cunoasterea tot mai temeinica a invataturii crestine. Caci constiinta morala ne indeamna la faptuirea binelui, dreptatii si dragostei crestine, adica la implinirea legii morale.’


Deci constiinta ramane, ea nu se desparte de noi niciodata. Poate fi adormita, insa, IN SENSUL CA POTI ALEGE SA NU II DAI ASCULTARE, sa treci peste aceasta, si continui sa faci fapte neplacute lui Dumnezeu. Cum o trezim: rugaciune, post, impartasire si CUNOSTINTA….

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Ana-Maria N

http://www.patriarh.ro/Index/invatatura.php?capitol=304

‘ La ce-i slujeste omului constiinta?
Constiinta slujeste drept calauza la implinirea legii. Ea este judecatorul neadormit si aspru, care nu se poate cumpara cu nimic si care se pronunta asupra fiecarei fapte, aratand daca aceasta este buna sau rea si deci daca trebuie savarsita sau nu. Ea isi ridica glasul atat inainte de savarsirea unei fapte, cat si dupa savarsirea ei. Inainte de savarsirea unei fapte, constiinta spune daca fapta este buna sau rea si ne sfatuieste sa o implinim sau nu. Dupa savarsirea faptei, tot ea ne judeca. Daca am ascultat de glasul ei, daca ne-am implinit datoria si ne-am ferit de fapte rele, atunci constiinta ne rasplateste cu bucurie, multumire si liniste sufleteasca. Iar daca n-am ascultat de glasul constiintei si am savarsit fapte rele, atunci ea ne pedepseste cu aspre mustrari; simti, adica, neliniste si apasare in suflet. De aceea, crestinul trebuie sa asculte totdeauna de glasul constiintei sale. Orice lucrare potrivnica constiintei este rea si aduce pedeapsa, precum citim in Sfanta Scriptura: "Tot ce nu este din credinta" (adica din convingere intima), "este pacat" (Rom. 14, 23).
Poate constiinta sa dispara vreodata din sufletul omului?
Niciodata. Ea poate sa fie adormita prin nepasarea omului fata de datoriile sale, poate sa fie intunecata printr-o viata de pacat, dar nu poate sa fie nimicita niciodata, fiindca ea este de la Dumnezeu. Nici cei mai mari facatori de rele nu pot inabusi in ei, cu totul, glasul constiintei. Ea ii urmareste mereu cu mustrarile ei, incat multi ajung la deznadajduire si-si curma singuri firul vietii, ca Iuda.
Ce datorie avem fata de constiinta noastra?
Avem datoria de a o pastra totdeauna curata si de a o tine in stare treaza prin rugaciune, post, impartasirea cu Sfintele Taine si prin cunoasterea tot mai temeinica a invataturii crestine. Caci constiinta morala ne indeamna la faptuirea binelui, dreptatii si dragostei crestine, adica la implinirea legii morale.’


Deci constiinta ramane, ea nu se desparte de noi niciodata. Poate fi adormita, insa, IN SENSUL CA POTI ALEGE SA NU II DAI ASCULTARE, sa treci peste aceasta, si continui sa faci fapte neplacute lui Dumnezeu. Cum o trezim: rugaciune, post, impartasire si CUNOSTINTA….

Mi-ati promis ca nu veti mai posta si veti fi mai rezervata , nu de alta dar in primul rind pt. a nu-mi mai da posibiliatea sa judec si sa cad astfel in pacat . Dar va deziceti ! A fost alegerea dvs. Eu insa ma opresc aici deoarece ne este greu sa fim in comuniune ! Sa fiti binecuvintata !