![]() |
![]() |
|
|
|
|||||||
| Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Omul si poetul Adrian Paunescu - sa-l cunoastem mai bine!
Adrian Păunescu - Capul de la Torda Capul lui Mihai Viteazu la Torda se ridică, Și întreabă de ce Țara a rămas așa de mică Și Câmpia Tordei tristă îi răspunde lui cu jale: "Fiindcă astăzi ducem lipsa capului Măriei Tale!" Nu mai acuzați străinii că ne taie domnitorii, Că intimidează Țara cu guverne provizorii Eu atât aș vrea să aflu, arătându-ne obrazul: Totuși unde au fost românii, când a fost tăiat Viteazul? Nu voi consuma otravă pentru nici un fel de Basta, Totuși unde-au fost ai noștri, și atunci, și-n vremea asta? Cum se-ajunge pân' la gâtul Voievodului de Țară, Dacă nu-s trădări acasă, lângă ura de afară? Capul lui Mihai Viteazu ne-a lăsat numai cu trupul, Nu contează că străinii nu aveau nici pic de scrupul, Eu, de-o singură-ntrebare, mă scârbesc și mă mai mânii Totuși unde-au fost, românii? Totuși, unde sunt românii?
__________________
1.Toate respira prin darul lui Dumnezeu! 2. Oricat ai fi de bun, nu esti suficient de bun! 3. Omul smerit poate sa miste astrele! |
|
#2
|
||||
|
||||
|
Omul si poetul Adrian Paunescu - sa-l cunoastem mai bine!
Adrian Paunescu - Analfabetilor V-am spus ca sunt un om periculos Si nu mi-ati luat avertismentu-n seama. V-am spus s-aveti pentru persoana mea Un plus de-ngrijorare si de teama. V-am spus ca fac teribil de urât De sunt calcat putin pe libertate. V-am spus ca sunt osteanul credincios Dar care doar cu inamici se bate. V-am spus sa va astâmparati si voi, Cenzori capriciosi ai vremii mele, C-o sa va coste scump maruntul moft, De a ne face noua zile grele. V-am spus sa puneti mâna sa munciti. Sa nu mai tot pânditi zelosi din umbra, V-am spus ca n-o sa placa nimanui Pornirea voastra, tulbure si sumbra. V-am spus ca vremurile s-au schimbat Si ca situatia e mai complexa, Nu-i intelectualul - servitor. Cultura nu-i ceva ca o anexa. Si lumea nu se poate cuceri Umflând la cifre si mimind tumulturi Cu aroganti si trindavi doctoranzi, Cu papagali care tin loc de vulturi. V-am spus si am puterea sa mai spun Ca nu încape muntele în sera Ca prea-i scurt drumul de la rai la iad Si de la caprioara la pantera. V-am spus sa nu-l fetisizati pe Marx, Sa nu-i pastrati în spirt învatatura Si voi într-una fara sa-l cititi Îl pomeniti pâna va doare gura. V-am spus ca batalia pentru om Nu iarta astazi nici o dezertare Si voi v-ati decorat voi între voi Când lupta este în desfasurare. V-am spus ca muzica nu-i un microb Care ameninta civilizatii E-a omului pentru a fi mai bun, V-am spus: ceva care sa-i placa dati-i. V-am spus, concetateni analfabeti, Si luati aminte si sa tineti minte. Dar nu stiam ca v-ati nascut si surzi Si scoateti arma când vedeti cuvinte. Publicata in anul 1980.
__________________
1.Toate respira prin darul lui Dumnezeu! 2. Oricat ai fi de bun, nu esti suficient de bun! 3. Omul smerit poate sa miste astrele! |
|
#3
|
|||
|
|||
|
cum ati putut sa criticati acest om cand era pe patul de moarte?
cine sunteti voi.. niste identitati false,insipide,..pe un forum ..ortodox!!!...sa judecati ..negativ, sa vorbiti de rau o personalitate atat de complexa??? spuneti-ne cine sunteti in realitate si faptele voastre reale.astept. |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
Noi nu o sa fim in stare sa citim niciodata cat a scris acest om. O minima decenta ar fi trebuit pe multi sa-i opreasca din vorbire. Chiar si pe postul antinational de televiziune un personaj despre care abia cu aceasta ocazie am aflat ca exista, in timpul ceremoniei de inmormantare, s-a gasit sa-l critice. Probabil ca era unica lui ocazie de a se face cunoscut, sa ramana si el cumva in memoria oamenilor, si nu prin scrierile sale. |
|
#5
|
|||
|
|||
|
el a scris 56 de volume.56.e cel mai prolific autor roman.
noi sa nu gasim nici macar o singura poezie care sa ne placa?? e incredibil!( si daca scria decat,, repetabila povara ,,si atat si tot trebuia respectat.) fratilor,ori sunteti analfabeti ori imbecili.. |
|
#6
|
|||
|
|||
|
Am găsit niște articole din care voi cita, fiindcă ele descriu exact cine a fost Păunescu:
Ani de zile insa Paunescu a acompaniat si a justificat prin versurile sale ideologia oficiala a regimului comunist. A fost un sacerdot entuziast al religiei politice a ceausismului (spre a relua formularea profesorului Eugen Negrici). A exprimat nu doar paseismul tribalist al regimului, pretentiiile neo-feudale, dar a contribuit cu sarg la plasmuirea vulgatei sale xenofobe. Este cat se poate de normal sa-l regrete astazi toti fostii politruci, membrii profitocratiei regimului totalitar si urmasii lor, toti cei care se obstineaza sa creada ca Nicolae Ceausescu, omul care a infometat si a ofensat un popor intreg, a fost un veritabil patriot. Nu i-a fost suficient cat l-a cantat pe Ceausescu, cat a venerat-o rimat pe Elena, la moartea lui Nicu Ceausescu a produs un poem interminabil menit sa-l imortalizeze pe “printisor”. ... Cenaclul a început în curând să semene, prin rânduială și gestică, cu săvârșirea unui ritual: modelul religios pare a fi indispensabil propagandei totalitare când vrea să aibă succes. Poetul nu uita, însă, niciodată să amintească tuturor celor încântați de ce văd și de ce simt că datorează Conducătorului suprem – care vorbește prin gura lui – supunere și iubire, căci numai El le poate asigura, în vremurile acelea tulburi și în colțul acesta de lume, liniștea și stabilitatea. Nimeni nu a făcut un mai mare serviciu propagandei și regimului lui Ceaușescu. Acest scriitor, prin acțiunile lui, prin personalitatea lui care fascina și descumpănea, a prelungit existența comunismului naționalist-ceaușist, precizându-i, cristalizându-i și întrupându-i doctrina. ... A fost unul dintre arhitectii utopiei ceausiste, a fost el insusi o institutie in acea dictatura. ... Agonia terminala si prabusirea a dictaturii l-au surprins pe Paunescu pe post de lacheu dispretuit si de stapanii invinsi si de sclavii revoltati. Urmarit de multime pe strazile din centrul Capitalei, a incercat sa se refugieze la Ambasada SUA. A scapat fara o zgarietura. A revenit in registrul public fara ca vreodata sa-si exprime vreun regret. http://tismaneanu.wordpress.com/2010...ului-dinastic/
__________________
Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, și celui ce bate i se va deschide |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Toată lumea care conta sau nu conta, toată lumea cu carte sau fără carte, toți cei ce și-au dorit-o și toți cei ce nu și-au dorit-o, tot ce s-a scris și tot ce n-ar fi trebuit scris, toți și toate au fost atinse de suflul taurin al acestei turbine colosale de produs vorbe în versuri, adeziuni și coeziuni de masă, emoții simple și nutrețuri poporale pentru un ego nesfîrșit....
Ar trebui mai întîi remarcat că Eminescu a fost un detractor doctrinar al epocii istorice și politice în care a trăit. Păunescu nu se face vinovat de vreo crîcnire sau cugetare critică. Propulsat și amanetat de mașina de propagandă comunistă, Păunescu a făcut un zgomot aluvinoar cu voie de la toate polițiile și, încă mai mult, a primit în antrepriză cîteva din adevărurile incomode pentru politrucii partidului: existența Occidentului liber și prosper, existența culturii înalte a României pre-comuniste și, chiar, calitatea superioară a culturii din afara lumii comuniste. Păunescu a preluat toate aceste sarcini și le-a rezolvat cu o demagogie irezistibilă pentru oamenii care credeau că vor găsi în cenaclul ambulant al lui Păunescu un refugiu sau poteca spre cultura liberă. ”De la Bîrca la Viena”, o carte de propagandă mascată reportericește, a avut un succes colosal. Așa cum are o gură de aer sau un pachet cu mîncare într-un dormitor de penitenciar. Cartea lui Păunescu a explicat tuturor celor ce au fost împiedicați să iasă vreodată din țară, că, da!, Occidentul, există, e interesant și chiar simpatic dar n-are voința și, mai ales, altitudinea viitorului plenar al socialismului românesc. Cu asta, Păunescu a înlocuit, dintr-o carte și un foc, zece ani de propagandă. Sinceritatea trucată, scrisul lizibil și curajul bine dozat cu care Păunescu ”a spus lucrurilor pe nume” au convins sute de mii de oameni, altfel sătui de discursurile de partid. ... Toate erau spuse și admise, cu o condiție: adeziunea scandată la Ceaușism, sub îndrumarea răcnită a unui Păunescu transformat în direcție și conștiință de grup. Păunescu a fost cel mai important și cel mai eficient motor de propagandă al aparatului de propagandă comunist. Așa-zisele lui acte de dizidență literară, nu trebuie confundate cu actele de conștiință. Poeme ca Analfabeților s-au născut numai pentru că și numai cînd instituția Păunescu avea neplăceri: înlesniri incomplete pentru revista Flacăra, favoruri refuzate unui om care cerea mult mai mult decît prevedea contractul cu Partidul și, în sfîrșit, dizgrația oficială, după un Cenaclu farsă soldat cu mai multe vieți pierdute, la Ploiești. În rest, cîtă vreme apetitul grandios al lui Păunescu a fost răsplătit, totul a fost bine și România lui Ceaușescu a făcut figură de paradis în opera lui Păunescu. ... Toxicitatea lui Păunescu poate fi măsurată în curbura care strîmbă, și astăzi, gîndirea comună a milioane de români, îndreptînd-o spre provincialism, mediocritate și kitsch. Căderea acestor oameni și, odată cu ea, înapoierea României sînt culpa directă a lui Păunescu. În fond, Păunescu i-a cerut și i-a avut pe mînă. Magistrat și educator de mulțimi, Păunescu a stîlcit cel puțin o generație. Acolo unde suflete și minți încă proaspete cereau un alfabet de sinceritate minimă, Păunescu a turnat cisterne de provincialism, patriotism pro-comunist, mîndrie pentru rugina industrială a ceaușismului și mistică anti-modernistă. În toată această operație de îndoctrinare colectivă, poezia lui Păunescu a jucat rolul de pivot sentimental. Păunescu are reputația unui mare poet, dar acest mit nu e altceva decît reflexul deplin al unei epoci de degradare culturală pilotată energic de chiar fabrica de rime Păunescu. ... Păunescu poetul a fost complet anihilat de un automatism care a ștanțat prozodic covoare de proză sau jurnalism banal. Păunescu a doborît coregrafia rimată grațios de Topîrceanu sau Minulescu și a coborît-o pînă la tembelismul cîntat al textelor de brigadă. Ce e permis folclorului de terasă sau agitatorilor de meserie nu poate trece, însă, drept poezie. Sau, dacă trece, e semnul unei derute culturale grave. Păunescu a demisionat înainte de a descoperi poezia mare. Cei ce îi evocă, astăzi, geniul poetic, nu știu despre ce vorbesc și pentru că tot nu știu depre ce vorbesc insultă o generație superbă de poeți pe care Păunescu a acoperit-o, suflînd în megafoanele propagandei comuniste. A-l face pe Păunescu mare poet înseamnă a-i condamna la uitare și dispreț pe Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Emil Brumaru, Daniel Turcea, Ilie Constantin, Ileana Mălăncioiu, Șerban Foarță. Anii ’60 și ’70, anii pe care Păunescu pretinde că i-a definit literar, ne-au dat o suită de poeți vecină cu miracolul. ... Într-o epocă de mizerie tragică, poeții generației ’80 au creat un mod de cunoaștere tragică și au refuzat să se predea festivismului de traforaj întreținut public și săptămînal pe șantierele lui Păunescu. ... Deplasarea percepției culturale românești spre rudimentar, folcloric și kitsch provincial e cea mai de seamă ispravă a masacrului poetic păunescian. Adrian Păunescu s-a agitat, într-un delir politico-literar grandios și egal cu propria sete de mărire. Marele declamator a fost, însă, o conștiință mică, un zgomot menit să acopere groaza de luciditate. Sentimental, gata de vorbe mari în fața oricărei întîmplări, Păunescu a fost autorul unei psihoze de elan permanent care și-a propus să ia locul realității și să scuze prostia, indolența și opresiunea la putere. Păunescu a înșelat toate sufletele, a mințit toate generațiile și a dăunat pe toate planurile. http://traianungureanu-tru.blogspot....si-are-ce.html
__________________
Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, și celui ce bate i se va deschide |
|
#8
|
||||
|
||||
|
Citat:
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
#9
|
|||
|
|||
|
Citat:
Cei care au fost deranjati vizibil de anumite poezii sau manifestari ale poetului, le-au supralicitat pe acestea. Femeile din viata lui au si ele opiniile lor! Publicul cititor precum si specialistii in domeniu vor selecta poeziile reusite si le vor neglija pe celelalte. Cand esti persoana publica, ai parte si de laude si de critici. Pentru ceea ce faci rau esti taxat imediat. Iar recunostinta e si asa o floare rara. Iar in calitate de crestin, aici nu cunoastem noi judecatile lui Dumnezeu. Am vazut cat a luat cu el in pamant: hainele de pe el, un sicriu, faptele bune si pacatele personale! Acolo din nou i se vor pune in balanta cele bune cu cele rele, asa cum ni se va intampla si noua atunci cand ne va veni randul. |
|
#10
|
||||
|
||||
|
" De mic , sunt ORTODOX , ca toti ai mei , / Aceasta e credinta mea crestina , . . . . . . ":http://basilica.ro/ro/stiri/omagiu_o...oxia_5671.html
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
![]() |
| Thread Tools | |
| Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Teodora Păunescu Tucă | Mihaela19 | Muzica Bisericeasca | 1 | 18.04.2012 00:29:02 |
| OMUL NOU - OMUL VECHI | iosif | Pocainta | 32 | 12.04.2011 17:29:42 |
| Poetul din gara Sinaia | Pelerinul | Generalitati | 102 | 21.02.2011 11:59:37 |
| Adrian Fageteanu | achimovjan | Generalitati | 33 | 15.10.2008 15:10:09 |
| Adrian | Adrian27 | Generalitati | 11 | 23.08.2007 15:46:07 |
|
|