Poetul si omul ADRIAN PAUNESCU

[cristiboss56]

În prealabil postat de negroponte

"nu judecati,ca sa nu fiti judecati".judecata aproapelui este o boala a sufletului.
Cel mai bun medicament al acestei boli este osândirea de sine. Sfântul serafim de sarov ne îndrumă: "osândeşte-te pe tine şi vei înceta să mai osândeşti pe alţii !" cel ce se mustră pe sine duce o luptă eroică cu păcatul în arena sufletului său. Findcă, niciodată să nu uităm aceasta, cel ce osândeşte este asemenea apei din baie: Dorind să-i spele pe alţii, ea singură se murdăreşte.


Sfinţii nu au osândit niciodată, pentru că au fost smeriţi.

Pe nimeni să nu osândim, dacă dorim să ne mântuim.

Gândiţi-vă: Osândirea pune capăt vieţii duhovniceşti.

Cel ce osândeşte este nesătul de răutate. Lui nu-i ajunge otrava propriilor lui vicii.

Cum putem să ne izbăvim de păcătoşenia proprie atâta timp cât o sprijinim cu cea străină ?

- - - - - . . . . .

[Daniel777]

Beţia de cuvinte: cum a devenit Păunescu, după moarte, Eminescu „zeu din Olimp”, „Dumnezeu al literaturii” şi „geniu neînţeles”

http://www.gandul.info/news/betia-de...nteles-7698372

puteti citi la aceasta adresa,cum toti vajnicii nostri politicieni il considera pe Paunescu geniu! in acord cu multi useri de pe forum...

[Rodica50]

În prealabil postat de Daniel777

Beţia de cuvinte: cum a devenit Păunescu, după moarte, Eminescu „zeu din Olimp”, „Dumnezeu al literaturii” şi „geniu neînţeles”

http://www.gandul.info/news/betia-de...nteles-7698372

puteti citi la aceasta adresa,cum toti vajnicii nostri politicieni il considera pe Paunescu geniu! in acord cu multi useri de pe forum...

.................................................. .................................................. .......................
A inceput Postul Nasterii Domnului!!!

[cristiboss56]

În prealabil postat de negroponte

"nu judecati,ca sa nu fiti judecati".judecata aproapelui este o boala a sufletului.
Cel mai bun medicament al acestei boli este osândirea de sine. Sfântul serafim de sarov ne îndrumă: "osândeşte-te pe tine şi vei înceta să mai osândeşti pe alţii !" cel ce se mustră pe sine duce o luptă eroică cu păcatul în arena sufletului său. Findcă, niciodată să nu uităm aceasta, cel ce osândeşte este asemenea apei din baie: Dorind să-i spele pe alţii, ea singură se murdăreşte.


Sfinţii nu au osândit niciodată, pentru că au fost smeriţi.

Pe nimeni să nu osândim, dacă dorim să ne mântuim.

Gândiţi-vă: Osândirea pune capăt vieţii duhovniceşti.

Cel ce osândeşte este nesătul de răutate. Lui nu-i ajunge otrava propriilor lui vicii.

Cum putem să ne izbăvim de păcătoşenia proprie atâta timp cât o sprijinim cu cea străină ?

- - - - - - - . . . .

[Marimira]

În prealabil postat de anna21

Poate gresesc (corectati-ma IN CUNOSTINTA DE CAUZA daca spun prostii), dar pomenirea la Sf. Liturghie este considerata tot un fel de impartasanie cf. par. Cleopa.
De aceea cei care NU se pot impartasi (din cauza necredintei sau pacatelor grele) , NU pot fi nici pomeniti la Sf. Liturghie.

Eu sunt uimita cum nu va temeti ca va aduceti osanda!
(Eu l-am mai pus uneori pe sotul meu necredincios, dar stiu ca fac rau, "fortez" bunanatea lui Dumnezeu si ma astept daca lucruri rele mi se vor intampla.. ei bine, stiu ca le merit pe buna dreptate. Dar inca sotul meu necredincios imi mai spune sa ma rog pentru el - sa gaseasca job bun, sa iasa din incurcaturi, asteapta si el cu speranta ca Dumnezeu sa-mi asculte ruga cand avem copil bolnav etc.. adica tot are un dram de evlavie desi cu gura spune ca nu crede).
Dar nu as face asta pentru un strain!




Citat explicativ de pe situl manastirii Dervent:

Biserica întreagă, Trupul tainic al lui Hristos, este prezentă în mod simbolic pe Sfântul Disc în urma săvârşirii Proscomidiei: în mijloc, prin agneţ, Hristos însuşi, Lumina cea adevărată şi Viata cea veşnică, iar prin miride Maica Lui de-a dreapta, sfinţii de-a stânga, iar dedesubt întreaga adunare a bine-credincioşilor.

Miridele credincioşilor sunt aşezate sub agneţ

Credincioşii, atât cei vii cât şi cei adormiţi, sunt reprezentaţi prin miridele aşezate sub agneţ în stânga, respectiv dreapta acestuia. La acestea se adaugă cele trei miride speciale scoase pentru cler (episcopi, preoţi şi diaconi), conducătorii ţării şi pentru ctitori.

Mirida specială pentru ctitori precum şi rugăciunile de pomenire generală a viilor şi a morţilor, deşi sunt menţionate de Sfântul Simeon al Tesalonicului în secolul al XV-lea, în prezent sunt o particularitate a Liturghierelor româneşti unde le întâlnim începând de la jumătatea secolului al XIX-lea. Rugăciunea pentru vii este inspirată după cea de la Litie dar are analogii cu formularul de pomelnic de la sfârşitul Psaltirii şi cu dipticele anaforalei Sfântului Vasile cel Mare. Rugăciunea pentru pomenirea morţilor este alcătuită după canoanele din sâmbetele morţilor (moşii de iarnă şi de vară). Ambele rugăciuni, deşi de origine greacă, au ajuns la noi prin influenţa practicii Bisericii Ortodoxe Ruse unde însoţeau anumite pomelnice.

Scoaterea miridelor pentru credincioşi începe prin rostirea rugăciunilor de pomenire generală a viilor şi a morţilor şi continuă cu pomenirea lor nominală, pentru fiecare nume scoţându-se câte o miridă din prescurile aduse împreună cu pomelnicul. În urma tuturor preotul scoate o miridă pentru el însuşi arătând prin aceasta că mântuirea sa depinde de cei pe care este rânduit să-i păstorească şi să-i pomenească.

Pomenirea credincioşilor reprezintă raportarea tuturor şi a fiecăruia la jertfa lui Hristos

Unii credincioşi au ajuns la o înţelegere a pomenirii la Proscomidie, ca un mijloc magic de rezolvare a problemelor curente al cărui efect este direct proporţional cu numărul prescurilor împărţite concomitent la diverse biserici. Astfel se solicită pomeniri pentru sănătate dar şi pentru izbăvire de vrăjmaşi, pentru izbândă la proces, pentru găsirea unui loc de muncă, pentru obţinerea vizei de plecare în străinătate etc. Această înţelegere magică reprezintă însă o denaturare grosolană a sensului cultului creştin.

Pomenirea de la Proscomidie, prin caracterul ei de jertfă, reprezintă „raportarea tuturor şi a fiecăruia la jertfa lui Hristos, adunarea şi rezidirea în jurul Agneţului a noii făpturi a lui Dumnezeu”. Prin aducerea prescurii şi a pomelnicului la altar noi ne aducem şi ne predăm lui Dumnezeu „pe noi însine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră”. Biserica îi strânge astfel laolaltă, la fiecare Liturghie, pe toţi membrii ei din toate vremurile. Miridele exprimă participarea noastră la jertfa lui Hristos şi intrarea în comuniune cu Maica Domnului, cu sfinţii şi cu toată Biserica pământească, presupunând şi asumarea personală a Crucii lui Hristos şi urmarea Lui (Mt. 16, 24). Bucăţica de pâine scoasă pentru fiecare îl distinge de ceilalţi şi, în acelaşi timp, îl apropie de Hristos şi de ceilalţi. Hristos stă în centrul Bisericii în stare de jertfă şi astfel o sfinţeşte şi o înfăţişează sieşi ca Biserică mărită (Efes 5, 26-27). La fel şi Biserica, fiecare mădular al trupului lui Hristos, îşi însuşeste de aici starea de jertfă faţă de Hristos şi, prin Hristos, faţă de semenii săi."

Ca sa reformulez, prin pomenirea unui necredincios la Sf. Liturghie, eu il aduc pe acela in comuniune simbolica cu Hristos, cu Maica Domnului, cu ingerii si cu toti sfintii lui Dumnezeu. Cred ca este un pacat destul de mare. Este ca si cum as aduce o bucata de pamant si as pune-o pe Sfantul Disc, ca sa ma exprim altfel. Nu cred ca este dovada de evlavie sau iubire sau orice spuneti voi acolo.

Draga anna21, omul Adrian Paunescu nu era un strain , era roman, era ortodox, mergea la biserica Gradina Icoanei din capitala unde merg si eu.La Pomelnicul de la Sf Liturghie pt.cei adormiti se poate trece oricare crestin adormit daca acesta a fost ortodox.

Vai ce de puncte-puncte! Pe astea le citesc cel mai usor.
Pentru cei care din anumite motive tot repeta porcaria aia de semn, va rog, pentru Dumnezeu, incercati sa spuneti ce aveti de spus, dar nu trebuie sa insistati cu chestea aia ca nu se cade.
Rog foarte mult adminul sa le scoata, dac e posibil, fiinda dau o nota proasta imaginii forumului nostru ca fiind unul ortodox.

Frate Zaharia, da mult mai scrii, frate!... Cateodata si cu folos...
Ca de obicei, nu te dezici de ironia subtila dar mai inchid si eu ochii si ma fac ca n-o vad!...
Sunt multe de spus, chiar foarte multe la tot ce-ai scris tu, dar la unele sunt tentat catre un raspuns, la altele deloc.
Singurul raspuns pe care ti-l voi da, acum, este doar atat: daca am pacea in suflet, la ce-mi foloseste razboiul? Eu am mare incredere in duhovnicul meu si dupa asta cred ca voi fi judecat. Daca "ma aplec" dupa fiecare adiere de vand, si dupa invataturile "personalizate" ale sfintei scripturi, ma tem ca ajung sa-mi fac propria biserica, si-mi prepar pe aragaz... Sfintele Taine!... Imi pare rau ca nu pot lua chiar de bun tot ce spui tu acolo, dar cine stie... poate ajungi intr-o zi preot-paroh la mine-n catun!...
Totusi, cu exemplele date de tine despre sectanti, femeile care fac avorturi, betivi etc... ma tem ca ai intr-adevar dreptate. Dar hai sa fim seriosi, ti se pare ca Paunescu se incadra pe-acolo pe undeva??
Cu "scosul din iad" evident ca nu e in puterea celor ca mine asa ceva, si nici nu am o asemenea pretentie. Biserica se roaga pentru ei, iar eu doresc sa facilitez acest lucru. Daca se poate sau nu, chiar nu vreau sa caut si sa-ti dau link-uri tie, un atat de fin cunoscator al dogmelor crestine. M-as simti de-a dreptul caraghios sa indraznesc la asa ceva!... Sunt convins ca ai tot atatea posibilitati de cautare, ca si mine! Eu le-am gasit demult!...

Iertare tuturor pentru indrazneala!

[Daniel777]

În prealabil postat de Rodica50

.................................................. .................................................. .......................
A inceput Postul Nasterii Domnului!!!

Da ,a inceput,insa asta nu o sa faca din Paunescu geniu,sau mare poet national,sau valoare crestina,sau morala ...

[cristiboss56]

În prealabil postat de negroponte

"nu judecati,ca sa nu fiti judecati".judecata aproapelui este o boala a sufletului.
Cel mai bun medicament al acestei boli este osândirea de sine. Sfântul serafim de sarov ne îndrumă: "osândeşte-te pe tine şi vei înceta să mai osândeşti pe alţii !" cel ce se mustră pe sine duce o luptă eroică cu păcatul în arena sufletului său. Findcă, niciodată să nu uităm aceasta, cel ce osândeşte este asemenea apei din baie: Dorind să-i spele pe alţii, ea singură se murdăreşte.


Sfinţii nu au osândit niciodată, pentru că au fost smeriţi.

Pe nimeni să nu osândim, dacă dorim să ne mântuim.

Gândiţi-vă: Osândirea pune capăt vieţii duhovniceşti.

Cel ce osândeşte este nesătul de răutate. Lui nu-i ajunge otrava propriilor lui vicii.

Cum putem să ne izbăvim de păcătoşenia proprie atâta timp cât o sprijinim cu cea străină ?

- - - - - - . . . . .

[anna21]

În prealabil postat de Marimira

[QUOTE=carmina;305289]Daca doresti, te poti ruga acasa pentru oricine vrei tu. Nimeni nu te impiedica.

Draga mea, dar tu de ce incerci sa ne convingi ca este rau sa trecem in pomelnice pe oricine am dori..? Ce urmaresti cu asta, a ce te ajuta? Este bine sa ne rugam pt.iertarea pacatelor lui in pomelnicul celor adormiti si pt.iertarea pacatelor noastre la pomenicul celor vii.Suntem plini de rautate si dreptate!!!

Doamne iarta-ne![/quote]

Nu poti pomeni pe cine vrei la Sf. Liturghie!

Reiau:
Pomenirea de la Proscomidie, prin caracterul ei de jertfă, reprezintă „raportarea tuturor şi a fiecăruia la jertfa lui Hristos, adunarea şi rezidirea în jurul Agneţului a noii făpturi a lui Dumnezeu”. Prin aducerea prescurii şi a pomelnicului la altar noi ne aducem şi ne predăm lui Dumnezeu „pe noi însine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră”. Biserica îi strânge astfel laolaltă, la fiecare Liturghie, pe toţi membrii ei din toate vremurile. Miridele exprimă participarea noastră la jertfa lui Hristos şi intrarea în comuniune cu Maica Domnului, cu sfinţii şi cu toată Biserica pământească, presupunând şi asumarea personală a Crucii lui Hristos şi urmarea Lui (Mt. 16, 24). Bucăţica de pâine scoasă pentru fiecare îl distinge de ceilalţi şi, în acelaşi timp, îl apropie de Hristos şi de ceilalţi. Hristos stă în centrul Bisericii în stare de jertfă şi astfel o sfinţeşte şi o înfăţişează sieşi ca Biserică mărită (Efes 5, 26-27). La fel şi Biserica, fiecare mădular al trupului lui Hristos, îşi însuşeste de aici starea de jertfă faţă de Hristos şi, prin Hristos, faţă de semenii săi."

Ca sa reformulez, prin pomenirea unui necredincios la Sf. Liturghie, eu il aduc pe acela in comuniune simbolica cu Hristos, cu Maica Domnului, cu ingerii si cu toti sfintii lui Dumnezeu. Cred ca este un pacat destul de mare. Este ca si cum as aduce o bucata de pamant si as pune-o pe Sfantul Disc, ca sa ma exprim altfel. Nu cred ca este dovada de evlavie sau iubire sau orice spuneti voi acolo.

EDIT: dar fiecare face cum crede, desigur
Nimeni nu este obligat la nimic!

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Marimira

[QUOTE=carmina;305289]Daca doresti, te poti ruga acasa pentru oricine vrei tu. Nimeni nu te impiedica.

Draga mea, dar tu de ce incerci sa ne convingi ca este rau sa trecem in pomelnice pe oricine am dori..? Ce urmaresti cu asta, a ce te ajuta? Este bine sa ne rugam pt.iertarea pacatelor lui in pomelnicul celor adormiti si pt.iertarea pacatelor noastre la pomenicul celor vii.Suntem plini de rautate si dreptate!!!

Doamne iarta-ne![/quote]

Stind pe margine am constata sora ca oricine nu este de acord cu tine sufera de rautate si dreptate . Neplacuta constatare ! Ti s-au dat marturii destule dar voiesti altceva , si asta nu inseamna in mod obligatoriu ca ceilalti nu iubesc , nu iarta si nu... Diferenta este in discernamint !
Era gata-gata sa imi placi ca user . M-am intristat insa deoarece paleta-ti este mare !

Te rog nici sa nu iei in sema aceasta parere , ea este defapt pt. ceilalti !