Destinatia posibila a celor ce parasesc ortodoxia e iadul

[nutucutu]

În prealabil postat de morroshan

Se pare ca dumneavoastra nu m-ati inteles ce am incercat sa spun. Nu am parasit ortodoxismul ca sa ma duc la o alta confesiune. Am parasit ortodoxismul pentru ca tot ceea ce m-a facut a fost sa cred ca prin faptele mele sunt mantuit. Activitate religioasa am avut destul de multa. Nu pot sa fac o comparatie cu alti dar pot sa spun ca tineam posturile de peste an, cel al Pastelui inclusiv nu mancam de vineri pana duminica nimic, posteam vineri, mergeam la biserica inclusiv in ziua de craciun si noaptea de anul nou, ma cuminecam sarutam icoane, mergeam la manastiri cu o zi inainte de sfanta Maria pe jos aproape 30 de km, ma spovedeam (sau cel putin asa credeam eu atunci) dar vedeti dumneavoastra, cu toate aceasta viata mea era dominata de eul meu propriu si nu de Isus Hristos. Cu alte cuvinte tot ce faceam faceam sa ma satisfac pe mine si nu pe Domnul. Activitatea religioasa o faceam ca sa ma mantuiesc pe mine nu ca sa ii dau glorie Lui. Nu minteam, nu injuram, nu furam, nu mi-am inselat sotia si tot ceea ce faceam credeam ca faceam bine. Imi spuneam ca Dumnezeu o sa fie bucuros sa ma aibe in rai pentru cat de bun sunt. Ca atunci cand mor ma duc cu fruntea in sus in Rai pentru ca am fost un om bun, am avut activitate religioasa, am facut parte din adevarata religie. A trebuit sa ajung la un punct cand nu am mai putut sa ma bazez pe puterile mele iar la momentul acela Dumnezeu a trimis pe cineva in viata mea ca sa imi spuna ce anume a facut Isus pentru mine. SI abia cand am inteles - prin Harul sau - ca eu trebuiam sa fiu pe cruce si nu El; eu care sunt o mizerie, un fir de praf in univers trebuiam sa fiu acolo pe cruce si totusi El-creatorul universului a zis nu, o sa mor eu pentru tine. Abia atunci viata mea a inceput sa se schimbe. Abia atunci am inteles ca toata activitatea mea religioasa a fost zero. Toata incercarea mea de a tine cele 10 porunci nu au fost decat o minciuna pentru ca acum cand ma uit inapoi si o compar cu standardul Lui, le-am incalcat pe fiecare dintre cele 10 in fiecare zi. Vedeti oamenii incearca sa reduca totul la activitate religioasa dar daca aceasta nu vine dintr-o inima curata este fix zero, rufe murdare cum spune profetul. Iar o inima curata nu o poti avea decat atunci cand eul tau nu mai reprezinta nimic pentru tine. Iar eul tau nu mai reprezinta nimic pentru tine atunci cand esti nascut din nou.
Vedeti dumneavoastra oamenii incearca sa reduca nasterea din nou la o activitate religioasa, la un botez sau la mai cine stie ce. Stiu care e doctrina ortodoxa si stiu ca multi o sa ma critice zicand ca atac doctrina dar nu asta mi-e intentia deloc. Pentru mine asta a fost nasterea din nou. Momentul in care tot ce am invatat pana atunci a trebuit sa sterg cu buretele. Si sa incep din nou de la zero o viata bazata pe Isus si nu pe mine. Si toate acestea au fost prin Harul Lui si nu prin efortul meu - a lui sa ii fie slava in vecii vecilor.

Domnule, nu stiu ce v-a facut sa renuntati la drumul pe care ati pornit si pe care l-ati abandonat. Ati remarcat foarte bine ca activitatea religioasa fara dorinta de unire cu Domnul nostru e fix zero. Insa, prin absolut toate activitatile pe care le-ati facut ii puteati da slava Domnului. Ati mers 30 km pe jos pina la o minastire? Ii puteati oferi aceasta jertfa Domnului pentru cei care merg pe carari gresite. Ati tinut post negru? Ii puteati oferi aceasta jertfa Domnului pentru toti cei care pacatuiesc prin lacomie. Si asa mai departe.

Mie mi se pare ca ceea ce ati facut dumneavoastra e un caz tipic de inselare. Diavolul, suparat fiind ca l-ati deranjat atita fiind un bun crestin orodox, a actionat pe calea obisnuita: v-a transmis ca tot ceea ce faceti e inutil. Acum, nu numai ca nu mai faceti toate aceste jertfe, insa si spuneti ca e corect cum procedati doar "pentru ca va simtiti ca un copil mindru de cine e Tatal lui". Cum bine ati remarcat, noi pacatosii trebuia sa fim pe cruce. Si multi dintre noi incercam sa ne tinem de aceasta cruce, fiecare cum putem: unul tine post, altul merge pe jos in loc sa ia taxiul, altul bea apa in loc de suc. Sint lucruri marunte, dar ele formeaza micile jertfe pe care i le putem oferi zilnic Domnului nostru.

Daca tot meditati la jertfa Domnului nostru amintiti-va ca El a cazut de 3 ori, tocmai ca sa ne arate ca nu trebuie sa abandonam lupta. Pe de alta parte, toata viata Lui a fost saracie, umilinta, jertfa. Dumneavoastra credeti ca v-ati nascut din nou numai pentru ca va simtiti bine? Cititi scrisorile sfintului Pavel care s-a nascut din nou intr-un mod stiut de toata lumea. Cit de bine s-a simit el in viata lui paminteasca, cind spunea ca pentru el moartea e un cistig?

Referitor la ceea ce ati gindit atunci cind erati un bun crestin, ca Domnul ar fi bucuros sa va aiba in Rai. Cititi invataturile sfintilor si veti vedea ca si ei s-au luptat cu genul acesta de ginduri pina sa ajunga la adevarata smerenie. Si ei s-au luptat cu imboldul renuntarii, si lor le-a trecut prin cap ca stradania lor e fara sens, si lor li s-a parut la un moment dat ca sint desavirsiti; unii din ei chiar au fost ispitit sa se sinucida. Dar asta e lupta noastra cu cel rau. Imi pare rau pentru dumneavoastra ca ati renuntat la aceasta lupta.