Despre suflet, duh si starea omului in moarte

[osutafaraunu]

În prealabil postat de stefan florin

pai Evangheliile ce sunt amice? Sunt propriile cuvinte (invataturi) ale lui Matei, Marcu, Luca si Ioan sau ale lui Iisus Hristos? Sunt propriile constatari ale evanghelistilor? Nu cred! As putea spune ca sunt biografii ale mantuitorului Iisus. Iar tu esti smecher amice, ti-am mai zis-o de cateva ori! Pai cum incepe evanghelia lui Luca prietene? Ce zice el? Sa vedem: "Deoarece mulţi s-au încercat să alcătuiască o istorisire despre faptele deplin adeverite între noi" (Luca 1:1). Dupa cum vezi Luca a descris cu lux si de amanunte faptele din viata cuiva (Iisus) care s-au intamplat cu ceva timp in urma. As putea spune ca este si o carte istorica E o diferenta. Cartea Eclesiast este cu totul altceva.

Nu este altceva. Ambele cărți sunt cărți inspirate de Duhul lui Dumnezeu transpuse în cuvinte omeneşti. Nu poţi să alegi după bunul plac doar anumite învăţături din Biblie, iar pe altele să le cataloghezi drept "învăţături omeneşti" şi vrednice de dispreţ.

În prealabil postat de stefan florin

Va bazati invatatura adventista constatarea a unui rege (mortii nu stiu nimic...), fie el si intelept cum a fost Solomon.

Hai că eşti interesant! Suntem greşiţi că ne bazăm pe cuvântul Scripturii... dar voi cum sunteţi când vă bazaţi pe cuvântul lui Platon? Căci până nu aduci dovada concretă a "sufletului nemuritor" din Scriptură, asta sunteţi în ceea ce priveşte starea morţilor: adepţi ai lui Platon! Căci asta au fost primii creştini ce au introdus dogma nemurii sufletului în Biserică. Amintesc doar câteva nume: pe Athenagoras un filosof convertit la creştinism care în „Despre învierea morţilor” încearcă un sincretism între platonism şi creştinism, unde argumentele pe care le foloseşte sunt extrase din filosofie, fără suport scripturistic, pe Origen care a aşezat platonismul ca bază a teologiei culte, pe Tertulian, Grigorie, ucenicul lui Origen şi mulţi alţii, culminând, poate, cu Toma D’Aquino, care dă forma finală concepţiei nemuririi sufletului în creştinism.

Poate pe mine nu mă crezi, iată ce zice un lutheran convertit la ortodoxie:


„Probabil cele mai convingătoare indicii ale continuei influenţe a filosofiei greceşti asupra teologiei creştine sunt două doctrine creştine: doctrina nemuririi sufletului şi doctrina absolutităţii lui Dumnezeu." (Jaroslav Pelikan - Tradiţia creştină, vol I, p.72)

[iuliu46]

În prealabil postat de osutafaraunu

Nu este altceva. Ambele cărți sunt cărți inspirate de Duhul lui Dumnezeu transpuse în cuvinte omeneşti. Nu poţi să alegi după bunul plac doar anumite învăţături din Biblie, iar pe altele să le cataloghezi drept "învăţături omeneşti" şi vrednice de dispreţ.

Hai că eşti interesant! Suntem greşiţi că ne bazăm pe cuvântul Scripturii... dar voi cum sunteţi când vă bazaţi pe cuvântul lui Platon? Căci până nu aduci dovada concretă a "sufletului nemuritor" din Scriptură, asta sunteţi în ceea ce priveşte starea morţilor: adepţi ai lui Platon! Căci asta au fost primii creştini ce au introdus dogma nemurii sufletului în Biserică. Amintesc doar câteva nume: pe Athenagoras un filosof convertit la creştinism care în „Despre învierea morţilor” încearcă un sincretism între platonism şi creştinism, unde argumentele pe care le foloseşte sunt extrase din filosofie, fără suport scripturistic, pe Origen care a aşezat platonismul ca bază a teologiei culte, pe Tertulian, Grigorie, ucenicul lui Origen şi mulţi alţii, culminând, poate, cu Toma D’Aquino, care dă forma finală concepţiei nemuririi sufletului în creştinism.

Poate pe mine nu mă crezi, iată ce zice un lutheran convertit la ortodoxie:


„Probabil cele mai convingătoare indicii ale continuei influenţe a filosofiei greceşti asupra teologiei creştine sunt două doctrine creştine: doctrina nemuririi sufletului şi doctrina absolutităţii lui Dumnezeu." (Jaroslav Pelikan - Tradiţia creştină, vol I, p.72)

Cine a zis ca nu-i important Ecclesiastul ? Doar ca nu se ocupa cu Dumnezeu aparent ,se ocupa cu toate valorile in care crede lumea.Le ia pe rand si le arata ca sant "desartaciuni" si toata viata e o "nedreptate".E o filozofie in care incepi prin a spune ca Dumnezeu e nedrept ca sa ajungi la concluzia ca Dumnezeu e drept.

Cu adevărat toate acestea le-am pus la inimă şi inima mea le-a văzut: că cei drepţi şi cei înţelepţi împreună cu toate faptele lor sunt în mina lui Dumnezeu. Nici măcar iubirea, nici ura nu o cunoaşte omul; ci totul este deşertăciune înaintea oamenilor,


Citeste toata cartea si o sa vezi ca tot ce se intampla pe pamant este desertaciune si nedreptate.Dar asta privind printr-o anumita prisma.Totul este desertaciune inaintea oamenilor inseamna "in ochii oamenilor "
Iar la sfarsit se spune :
Iată pe scurt; tot ceea ce ai auzit aceasta este: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui! Acesta este lucru cuvenit fiecărui om.
Căci Dumnezeu va judeca toate faptele ascunse, fie bune, fie rele.

Uite:
Este un mare rău în tot ceea ce se face sub soare, căci toţi au aceeaşi soartă şi pe lângă aceasta inima oamenilor este plină de răutate şi nebunia în inima lor dăinuieşte toată viaţa lor şi se duc în acelaşi loc cu cei morţi;

Daca citesti exact ce scrie intelegi ca Dumnezeu e nedrept.Daca patrunzi intelesul a ceea ce scrie dupa ce citesti toata cartea o sa intelegi ceva cu totul diferit.In ochii oamenilor tot ceea ce se face sub soare e un mare rau.

[Mosh-Neagu]

In primul rand La Multi Ani tuturor si fie ca Dumnezeu sa ne dea smerenie Lui cu pace si intelepciune.
Din cand in cand intru si citesc ce se mai scrie si uneori sunt gata sa ma implic. Apoi, dupa momente indelungi de gandire cu intrebari si raspunsuri care vin - cred - din mine insumi, renunt si ma retrag. Acum fac o exceptie si ma bag si eu, ca si cum ar insemna ceva in tot amalgamul acesta de dispute.
Monologul din mine are loc cam asa:
- Ce vrei sa scrii?
- Despre ceea ce am invatat?
- Si ce ai invatat?
- Pai, din viata, din sfintii parinti, din sfanta liturghie...
- Si acum stii?
- Pai mai stiu cate ceva.
- Crezi ca este suficient "cate ceva" pentru a schimba drumul cuiva cazut in inselare?
- Nu eu pot schimba drumul, ci numai bunul Dumnezeu
- Si care este rolul tau aici? Te ajuta sa te smeresti, sau umbli dupa laude, sa vada si altii cat de multe stii tu?
- Nu stiu. In adancul sufletului, nadajduiesc ca parerea mea si a altora ce gandesc la fel, sa-i ajute intr-o zi pe cei care astazi nu vor sa inteleaga.
- Oare? Te crezi un bun crestin?
- Nu, nu sunt un bun crestin, desi as vrea sa fiu.
- Si atunci ce astepti sa se intample, provocand pe "provocatorul" insusi? Vrei sa-l intreci in mandrie?
- Dar eu nu vreau sa provoc pe nimeni.
- In dialogul dintre doua tabere, orice atitudine este considerata o provocare. Consideri ca daca ei se afla in tabara voastra ortodoxa, aveti un atu in plus?
- Nu avem?
- Poate ca aveti.
- Care ar fi acesta?
- Spune tu. Ar trebui sa stii. Doar voiai sa intervii. Asta inseamna ca stapanesti ideea, intelegi credinta si voia lui Dumnezeu.
- Smerenia?
- Ce e smerenia? Tu esti smerit?
- Nu, nu sunt?
- Rabdarea?
- Rabdareaaa... Daaa... Ia spune, cum stai cu rabdarea? De cand nu te-ai mai maniat? De cand n-ai mai spus - fie si in gandul tau - o rautate la adresa cuiva?
- ... Poate blandetea?
- Blandetea aflata pe acest forum este o spoiala. N-o ai nici tu si nu o poti afla pe aici. Fiecare crede despre sine lucruri pe care si le inchipuie doar. In viata de zi cu zi nu fac mare lucru din ceea ce spun, dar asteapta de la altii sa faca ceea ce ei insisi nu sunt in stare. Asa isi inchipuie ca Dumnezeu le mai iarta din pacate. Asta s-ar intampla daca intr-adevar vorbele lor ar prinde radacini, dar cam toate de pe aici sunt seminte aruncate in drum sau in calea pasarilor. Hai sa-ti spun ceva din sfantul Siluan: Un batran a avut o vedenie. Se facea ca se osteneste intr-una sa umple un butoi cu apa, dar care era spart. Si cu cat se ostenea mai mult, cu atat butoiul curgea mai tare. Asa si cu credinta. Daca nu facem ascultare de sfintii parinti si mergem dupa cum ne invata altii, ne ostenim in zadar, fiindca butoiul credintei va ramane vesnic gol. Deci? Ce ai hotarat? Mai vrei sa-ti spui si tu parerea?
- Pai eu sunt pacatos, iar parerea mea poate m-ar ajuta mai mult pe mine decat pe altii.
- Asa. Dupa care, ca din intamplare, vii sa vezi ce cred si altii despre asta, doar doar te mai lauda cineva... Crezi ca te ajuta cu adevarat?
- Nu stiu. Asta numai Dumnezeu hotaraste daca si cat ajuta pe fiecare in parte. Eu vin si plec, iar laudele nu imi apartin mie. Fara Dumnezeu, si harul Lui, nu as fi in stare de nimic. Daca Dumnezeu ingaduie lucruri bune si rele, poate din ceea ce fac eu, chiar un lucru rau fiind, in mila Lui cea mare, il poate transforma intr-un lucru bun!
- Ei, atunci Doamne-ajuta!

[stefan florin]

În prealabil postat de osutafaraunu

Nu este altceva. Ambele cărți sunt cărți inspirate de Duhul lui Dumnezeu transpuse în cuvinte omeneşti. Nu poţi să alegi după bunul plac doar anumite învăţături din Biblie, iar pe altele să le cataloghezi drept "învăţături omeneşti" şi vrednice de dispreţ.

Hai că eşti interesant! Suntem greşiţi că ne bazăm pe cuvântul Scripturii... dar voi cum sunteţi când vă bazaţi pe cuvântul lui Platon? Căci până nu aduci dovada concretă a "sufletului nemuritor" din Scriptură, asta sunteţi în ceea ce priveşte starea morţilor: adepţi ai lui Platon! Căci asta au fost primii creştini ce au introdus dogma nemurii sufletului în Biserică. Amintesc doar câteva nume: pe Athenagoras un filosof convertit la creştinism care în „Despre învierea morţilor” încearcă un sincretism între platonism şi creştinism, unde argumentele pe care le foloseşte sunt extrase din filosofie, fără suport scripturistic, pe Origen care a aşezat platonismul ca bază a teologiei culte, pe Tertulian, Grigorie, ucenicul lui Origen şi mulţi alţii, culminând, poate, cu Toma D’Aquino, care dă forma finală concepţiei nemuririi sufletului în creştinism.

Poate pe mine nu mă crezi, iată ce zice un lutheran convertit la ortodoxie:


„Probabil cele mai convingătoare indicii ale continuei influenţe a filosofiei greceşti asupra teologiei creştine sunt două doctrine creştine: doctrina nemuririi sufletului şi doctrina absolutităţii lui Dumnezeu." (Jaroslav Pelikan - Tradiţia creştină, vol I, p.72)

prietene, eu nu dispretuiesc Eclesiastul, doar ca acolo Solomon scrie la ce concluzie a ajuns EL despre ceea ce se intampla sub soare (in lume).Si daca e sa ma iau dupa logica ta Hristos la Matei 10:28 si la Luca 16:19-31 s-a inspirat dupa filozofii greci nu? La fel a facut si Ioan evanghelistul la Apocalipsa 6:9, nu-i asa? Doamne ajuta!

[osutafaraunu]

În prealabil postat de stefan florin

daca e sa ma iau dupa logica ta Hristos la Matei 10:28 si la Luca 16:19-31 s-a inspirat dupa filozofii greci nu? La fel a facut si Ioan evanghelistul la Apocalipsa 6:9, nu-i asa?

Sigur că nu-i aşa!

• Hristos n-a vorbit de un "suflet nemuritor", ci de unul ci poate fi omorât (Mat.10,28)
• Hristos nici măcar nu pomeneşte de "suflet" în Luca 16
• Apostolul Ioan descrie o viziune simbolică

[stefan florin]

În prealabil postat de osutafaraunu

Sigur că nu-i aşa!

• Hristos n-a vorbit de un "suflet nemuritor", ci de unul ci poate fi omorât (Mat.10,28)
• Hristos nici măcar nu pomeneşte de "suflet" în Luca 16
• Apostolul Ioan descrie o viziune simbolică

omorat de cine prietene? Asta e important, cine poate omori sufletul? Si daca tu zici ca Ioan a vazut ceva simbolic, la ce crezi tu ca se refera Ioan in acea viziune? Doamne ajuta!

[osutafaraunu]

În prealabil postat de osutafaraunu

• Hristos n-a vorbit de un "suflet nemuritor", ci de unul ci poate fi omorât (Mat.10,28)
• Hristos nici măcar nu pomeneşte de "suflet" în Luca 16
• Apostolul Ioan descrie o viziune simbolică

În prealabil postat de stefan florin

omorat de cine prietene? Asta e important, cine poate omori sufletul? Si daca tu zici ca Ioan a vazut ceva simbolic, la ce crezi tu ca se refera Ioan in acea viziune?

• Relativ la topic important e că poate fi omorât => sufletul nu e "nemuritor"
• N-ai comentat nimic de faptul că parabola nu spune nimic de "suflet"
• Altarul e simbolic, "sufletele" de sub altar sunt simbolice. Tu chiar crezi că prigonitorii au acces în Cer să le taie acolo capetele creştinilor? Nu vezi că e doar un simbol?

[stefan florin]

În prealabil postat de osutafaraunu

• Relativ la topic important e că poate fi omorât => sufletul nu e "nemuritor"
• N-ai comentat nimic de faptul că parabola nu spune nimic de "suflet"
• Altarul e simbolic, "sufletele" de sub altar sunt simbolice. Tu chiar crezi că prigonitorii au acces în Cer să le taie acolo capetele creştinilor? Nu vezi că e doar un simbol?

Nu te eschiva de la raspuns. Cine poate omori un suflet? Este FOARTE important acest amanunt. Intradevar, in parabola nu pomeneste de suflet, ci persoane. Dar ne arata ca CEVA supravietuieste mortii, iar acel CEVA este constient.Biblia ne spune ca bogatul a fost inmormantat, iar acel CEVA in Hades (Sheol) se chinuia. Doar nu o sa-mi zici ca bogatul se chinuia cu trupul, caci trupul lui era in pamant.Dupa teologia adventista mortii nu stiu nimic deci bogatul nu putea fi chinuit cu trupul, dar iata ca bogatul din parabola DUPA MOARTE este constient si se chinuieste. Cu ce? Raspunsul il da Ioan in Apocalipsa la cap.6 vers.9. Mai este o posibilitate, ca bogatul sa fi devenit zombii. Glumesc!
Revenind la ultima parte a mesajului tau, zice undeva in Apocalipsa ca prigonitorii au taiat IN CER capetele crestinilor? Acesta actiune macabra a avut loc pe pamant, caci doar aici au patimit crestinii pt cuvantul Domnului, nu in cer. In cer se duc doar sufletele martirilor, asa cum zice Ioan in Apocalipsa. Pentru voi e doar un simbol versetul biblic care va da peste cap invatatura eronata. Doamne ajuta!

[iuliu46]

Uite aici mostra de gandire adventista :

La încheierea celor o mie de ani, Hristos Se întoarce din nou pe pământ. El este însoţit de oastea celor mântuiţi şi înconjurat de o suită de îngeri. Când coboară într-o maiestate înfricoşată, porunceşte morţilor nelegiuiţi să învie pentru a-şi primi pedeapsa. Ei ies, o ceată puternică, nenumărată ca nisipul mării. Ce contrast faţă de aceia care au înviat la prima înviere! Cei drepţi au fost îmbrăcaţi cu tinereţe şi frumuseţe nemuritoare. Cei nelegiuiţi poartă urmele bolii şi ale morţii.

Satana se consultă cu îngerii lui şi apoi cu aceşti împăraţi cuceritori şi oameni puternici. Ei privesc puterea şi numărul acelora care sunt de partea lor şi declară că armata din cetate este mică în comparaţie cu a lor şi că poate fi biruită. Fac planuri să pună stăpânire pe bogăţiile şi pe slava Noului Ierusalim. Toţi încep de îndată să se pregătească de luptă. Meşteri pricepuţi făuresc echipament de război. Conducători militari, renumiţi pentru succesele lor, rânduiesc gloate de luptători în companii şi divizii.


Deci asta e adevarul .Iisus vine o data sa-i ia pe cei drepti dupa care mai vine odata sa-i judece pe pacatosi. Si Satana o sa atace noul Ierusalim dupa ce este aruncat in iezerul de foc si se instaureaza Imparatia lui Dumnezeu ?

Pentru cine e interesat sa citeasca toata nebunia scrisa de E.W despre Apocalipsa o poate citi aici :

http://biblephone.intercer.net/books...ite/web/GC/44/

[osutafaraunu]

În prealabil postat de stefan florin

Nu te eschiva de la raspuns. Cine poate omori un suflet? Este FOARTE important acest amanunt.

Nu te mai agăţa de amănunte. Din perspectiva topicului, important e că poate fi omorât, indiferent cine o face, căci astfel sufletul nu mai este nemuritoooor!

În prealabil postat de stefan florin

Doar nu o sa-mi zici ca bogatul se chinuia cu trupul, caci trupul lui era in pamant.

Probabil pe "sufletul" acela or fi crescut în Hades nişte degete şi o limbă, eventual şi o ureche Dar ciudată mai e hidoşenia asta de "suflet nemuritor", nu mi-aş fi închipuit!

În prealabil postat de stefan florin

Dupa teologia adventista mortii nu stiu nimic deci bogatul nu putea fi chinuit cu trupul, dar iata ca bogatul din parabola DUPA MOARTE este constient si se chinuieste. Cu ce?

Ah, da... scuză-mă, am uitat de creierul ataşat deeee... de limbă! Sau de ureche?... Anyway era ataşat de ceva...

În prealabil postat de stefan florin

Raspunsul il da Ioan in Apocalipsa la cap.6 vers.9.

Hmmm... se încurcă iţele... deci în Cer, martirii morţi (oare nu o fi pleonasm?) se chinuie! Asta era do'mle! Cum de nu mi-am dat seama până acum?

În prealabil postat de stefan florin

Mai este o posibilitate, ca bogatul sa fi devenit zombii. Glumesc!

Ba de loc! Continuă aşa mai departe, începe să devină interesant...

În prealabil postat de stefan florin

Revenind la ultima parte a mesajului tau, zice undeva in Apocalipsa ca prigonitorii au taiat IN CER capetele crestinilor?Acesta actiune macabra a avut loc pe pamant, caci doar aici au patimit crestinii pt cuvantul Domnului, nu in cer. In cer se duc doar sufletele martirilor, asa cum zice Ioan in Apocalipsa.

Bineînţeles că nu zice o asemenea inepţie, dar aceasta e concluzia [i]logică la care se ajunge. Apropos, unde zice în Apocalipsa că "se duc" în cer sufletele acestora?

În prealabil postat de stefan florin

Pentru voi e doar un simbol versetul biblic care va da peste cap invatatura eronata. Doamne ajuta!

"Doamne ajută" la ce? Să fie simbol, să ne dea peste cap, ori să fie eronată învăţătura?