Si cerul s-a umplut de sfinti

[osutafaraunu]

Am promis că voi răspunde şi la celelalte probleme şi vreau să mă ţin de cuvânt:

În prealabil postat de catalin2

In pasaj nu scrie nici ca s-a tinut la miezul noptii, ci ca predica s-a prelungit pana la miezul noptii.

Tocmai. Era o adunare de sabat care s-a prelungit până după apusul soarelui şi chiar până la miezul nopţii, pentru evrei şi primii creştini ziua următoare începea la apusul soarelui şi nu la miezul nopţii. A doua zi -duminica- fiind o zi normală de lucru, apostolul Pavel a pornit la drum... Şi uite aşa s-a dus pe râpă singurul argument scripturistic (oricum prea fragil ca să fie luat în seamă) pentru "sfinţirea" şi "binecuvântarea" duminicii...

În prealabil postat de catalin2

Probabil nu stii care e originea cuvantului Duminica, cuvântul provine din latinul Dies Dominus, adică Ziua Domnului.

Aşa cum ţi-a răspuns deja Grasu, termenul Dies Domini a început să fie folosit pentru ziua întâia a săptămânii doar după Sinodul de la Aquilea (386), până atunci i se spunea Dies Solis - aşa apărând şi în decretul duminical al lui Constantin de la 321.

În prealabil postat de catalin2

A fost o confuzie, am vrut sa raspund profetului si am gasit un articol pe wikipedia in care nu se preciza provenienta cuvantului.

E un lucru îmbucurător când ne revenim din confuzie. Să ne lumineze Domnul şi în celelalte privinţe!

În prealabil postat de catalin2

Asta era si ideea, ca noi nu serbam o sarbatoare iudaica, ci coborarea Duhului Sfant, intamplarea a facut ca aceasta sa aiba loc in timpul sarbatorii evreiesti.

Dragul meu, în niciun caz întâmplarea! S-a împlinit Scriptura aşa cum era în Planul lui Dumnezeu. În Biblie nimic nu e la întâmplare, toate sărbătorile evreeşti erau date cu un scop precis, iar împlinirea lor în viaţa lui Hristos şi a Bisericii s-au realizat întocmai.

În prealabil postat de catalin2

In schimb voi serbati Sabatul dupa modelul evreiesc.

Noi serbăm sabatul după modelul dumnezeiesc, aşa cum îl vedem în viaţa lui Hristos şi a apostolilor. Nu cu inutile adăugiri fariseice, dar nici cu "inovaţii" bisericeşti (printre care socotirea zilei de odihnă de la miezul nopţii).

În prealabil postat de catalin2

Asta e o noua gaselnita adventista, in felul asta se poate schimba orice pasaj din Biblie dupa orice invatatura existenta in lume. Sf. Ioan spune ca era in Patmos si in ziua Domnului a avut o viziune, adica spune ca in ziua aceea a venit Duhul si a avut acea viziune. In traducerea protestanta "În ziua Domnului eram în Duhul." nu ar avea nicio logica daca e vorba de ziua de pe urma.
Dar eplicatia asta e de la tine, pentru ca cea oficiala adventista spune ca e vorba de ziua sabatului, nu de ziua de pe urma. http://www.adventist.ro/index/convin...7-sabatul.html Macar urmeaza explicatiile adventiste, ca sa nu analizam si interpretarile personale.

Cu privire la Apoc.1,10 sunt trei interpretări posibile, însă în niciuna din ele nu intră prima zi a săptămânii. Interpretarea clasică e cea cu "ziua Domnului"-ca zi de odihnă, în care acea zi pentru apostolul Ioan nu poate fi decât sâmbăta. A doua interpretare pe care eu personal o agreez (iarăşi accentuez: e o părere personală, nu o dogmă a Bisericii AZŞ) este "ziua Domnului"-ca zi măreaţă a revenirii Lui aşa cum apare ideea din contextul versetelor dinainte (în special 7 şi 8) şi în care apostolul iubit a fost dus în viziune.
A treia interpretare nici nu merită s-o discutăm, această accepţiune a zilei domnului (κυριακή ήμέρα) fiind departe de contextul capitolului 1.

Încă ceva: respectând principiile hermeneutice, în niciun caz nu "se poate schimba orice pasaj din Biblie după orice învăţătura existentă în lume" cum ai impresia.

În prealabil postat de catalin2

Iar ca scrie ziua Domnului in loc de Sabat in Noul Testament as dori sa vad si eu un citat (scrie doar de ziua din urma cand spune "ziua Domnului").

Aceasta e ideea! E unul din motivele pentru care agreez varianta a II-a. Deşi în VT apare această expresie legată de Sabat, în NT "ziua Domnului" se referă în general la ziua de apoi. Există doar o singură legătură (Marc.2,28) Dacă Iisus este Domnul zilei, şi ziua [sâmbetei] este a Domnului. Desigur nu vei fi de acord cu această logică şi în loc s-o combaţi, mai bine vino tu cu un citat în care să apară ziua întâia a săptămânii ca "zi a Domnului". Căci: Atenţie! Adventiştii n-au mâzgălit Apoc.1,10 scriind "în ziua Sâmbetei eram în Duhul", ci ortodocşii şi-au permis să traducă "Am fost în duh în zi de duminică".

În prealabil postat de catalin2

In concluzie cel putin in doua exemple date de mine scrie de ziua Domnului, duminica, prima zi a saptamanii. In schimb tinerea sabatului de apostoli si crestini e doar in imaginatia adventista

Vezi? Norocul tău că n-am pus pariu că-ţi luam banii! :

În prealabil postat de osutafaraunu

"Minciuna" inventată de adventişti fiind care? Că în Scriptură nu scrie nimic de poruncirea ţinerii duminicii? Demonstrează cu Scriptura că e o minciună! Ai acum ocazia! Pe cât punem pariu că n-o vei face?

În prealabil postat de catalin2

Afara de explicatii puerile, ca predicau in templu de sabat, logic ca in prima zi, ziua Domnului nu mai aveau cui sa predice decat femeii de serviciu care facea curat la templu.

Dacă-ţi aduci aminte, explicaţiile "puerile" spuneau că la Templu se adunau în fiecare zi, însă predica şi rugăciunea în sabat se ţinea atât pentru evrei cât şi pentru neamuri (fără background sabatarian) şi nu doar la Templu, ori sinagogi, ci şi în mijlocul naturii.Asta în cazul că ai uitat subit acele argumente...

În prealabil postat de catalin2

Nici nu e vorba de o treditie orala, e scris negru pe alb in acele documente ca tineau duminica. Pentru ca tu ai spus ca abia Sf. Constantin a impus duminica, atunci nu era vorba de istorie? Sf. Constantin a dat o lege pentru tara, cand a dat decretul cu ziua de odihna duminica. Pentru imperiu, nu pentru Biserica, dar luat dupa ce sarbatoreau crestinii atunci. Asadar Sf. Constantin a luat sarbatoarea crestina si a dat-o in imperiu, nu decretul a impus sarbatoarea crestina.

Unii ţineau într-adevăr duminica, alţii nu. "Impunerea" a urmat mai târziu în istorie când s-au aprins rugurile şi când "sâmbătarii" au fost trecuţi prin ascuţişul sabiei cu neveste şi copii cu tot. Şi stai aşa că Istoria Lumii încă nu s-a încheiat...

[catalin2]

În prealabil postat de osutafaraunu

Tocmai. Era o adunare de sabat care s-a prelungit până după apusul soarelui şi chiar până la miezul nopţii, pentru evrei şi primii creştini ziua următoare începea la apusul soarelui şi nu la miezul nopţii. A doua zi -duminica- fiind o zi normală de lucru, apostolul Pavel a pornit la drum... Şi uite aşa s-a dus pe râpă singurul argument scripturistic (oricum prea fragil ca să fie luat în seamă) pentru "sfinţirea" şi "binecuvântarea" duminicii.

Doar daca glumesti si speri ca noi sa nu intelegm ce scrie "În ziua întâi a săptămânii (Duminică) adunându-ne noi să frângem pâinea." Se pare ca toata tactica adventista este chinul sa reinterpreteze toate pasajele din Biblie care contrazic evident doctrina lor. Adica un fel de scamatorie.

În prealabil postat de osutafaraunu

Cu privire la Apoc.1,10 sunt trei interpretări posibile, însă în niciuna din ele nu intră prima zi a săptămânii.

Acum spune si tu, ar fi fost culmea sa intre si varianta corecta, altfel adventistii s-ar fi convertit la ortodoxie sau la altii. Singura varianta corecta: "ziua Domnului" este noua zi de odihna, a Domnului Iisus Hristos. Este singurul loc in care i se spune asa, pentru ca la Sabat i se spunea intotdeauna sabat, iar "ziua Domnului" se foloseste doar cand e vorba de ziua venirii a doua.
Citind explicatia de pe site-ul adventist am observat argumentul circular, adica faptul ca e vorba de Sabat, pentru ca ziua de sabatoare nu poate fi decat sabatul. Deci ca asa este pentru ca noi asa sustinem.

În prealabil postat de osutafaraunu

Aşa cum ţi-a răspuns deja Grasu, termenul Dies Domini a început să fie folosit pentru ziua întâia a săptămânii doar după Sinodul de la Aquilea (386), până atunci i se spunea Dies Solis - aşa apărând şi în decretul duminical al lui Constantin de la 321.

Imi pare rau ca nu ai inteles de prima data si acum trebuie sa repet ce am scris in acel mesaj. Atunci a fost adoptata si in imperiul roman ceea ce deja sarbatoareau crestinii. Daca iti amintesti am dat citate care se duc pana in timpul vietii Apostolilor, iar tu ai raspuns ca nu te intereseaza Traditia. Dar acele citate arata ca se serba dinainte de 386 de crestini ziua intai, ziua Domnului.

Căci: Atenţie! Adventiştii n-au mâzgălit Apoc.1,10 scriind "în ziua Sâmbetei eram în Duhul", ci ortodocşii şi-au permis să traducă "Am fost în duh în zi de duminică".

Nu stiu daca ai inteles ca Duminica este cuvantul romanesc pentru ziua Domnului, la fel cum Sambata e cuvantul romanesc pentru Sabat.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de catalin2

Doar daca glumesti si speri ca noi sa nu intelegm ce scrie "În ziua întâi a săptămânii (Duminică) adunându-ne noi să frângem pâinea."

Păi nu înţelegeţi! În ciuda mâzgălelii din paranteză, textul original spune exact cum nu ai vrea să spună:

εν δέ τή μιά τών σαββάτων verificare

adică: "în prima [zi] dintre [două] sabate"

Iaca ce spune şi versiunea ortodoxă de la 1914 (aia "păcălicioasa" pentru păcălit păcăliţii):

"Iar întru una din sâmbete, adunaţi fiind ucenicii să frângă pâine..."

Adică oricât aţi vrea să zică acolo "ziua Domnului", tot sâmbătă scrie!Prietene, n-am ce-ţi face, ştiu e dureros, dar aşa-i Cuvântul lui Dumnezeu - sabie cu două tăişuri (Evrei 4,12).

În prealabil postat de catalin2

Acum spune si tu, ar fi fost culmea sa intre si varianta corecta, altfel adventistii s-ar fi convertit la ortodoxie sau la altii.

Nu-ţi fă iluzii, convertirea nu se face pe baza unui singur verset. Nu uita că în Scriptură sunt zeci şi zeci de versete ce vorbesc de sâmbătă ca zi specială de închinare, pe când despre prima zi a săptămânii sunt doar 8. Apocalips 1,10 nu face parte dintre ele...

În prealabil postat de catalin2

Este singurul loc in care i se spune asa, pentru ca la Sabat i se spunea intotdeauna sabat, iar "ziua Domnului" se foloseste doar cand e vorba de ziua venirii a doua.

Tocmai pentru că sunt atâtea versete referindu-se la ziua de apoi ca fiind "ziua Domnului", explicaţia cea mai plauzibilă înclină spre această variantă. Mai ai un precedent biblic pentru "ziua Domnului"-duminica? NU! Deci probabilistic poate ieşi din calcul... mai ales că pentru Ioan ziua de odihnă era sâmbăta. Ai vreo dovadă că se odihnea duminica?

În prealabil postat de catalin2

Imi pare rau ca nu ai inteles de prima data si acum trebuie sa repet ce am scris in acel mesaj. Atunci a fost adoptata si in imperiul roman ceea ce deja sarbatoareau crestinii. Daca iti amintesti am dat citate care se duc pana in timpul vietii Apostolilor, iar tu ai raspuns ca nu te intereseaza Traditia. Dar acele citate arata ca se serba dinainte de 386 de crestini ziua intai, ziua Domnului.

Nu interesează aici când era serbată ziua de odihnă în perioada post-apostolică, ci cum era numită până la 386: Dies Solis. Inclusiv de "sfântul" Constantin cel Mare.

În prealabil postat de catalin2

Nu stiu daca ai inteles ca Duminica este cuvantul romanesc pentru ziua Domnului, la fel cum Sambata e cuvantul romanesc pentru Sabat.

Asta am înţeles-o de pe la 6-7 anişori. Ceea ce nu înţelegi tu (eu zic că doar te faci a nu înţelege) e că Apocalipsa a fost scrisă în limba greacă, nu în limba română.

[catalin2]

În prealabil postat de osutafaraunu

Tocmai pentru că sunt atâtea versete referindu-se la ziua de apoi ca fiind "ziua Domnului", explicaţia cea mai plauzibilă înclină spre această variantă. Mai ai un precedent biblic pentru "ziua Domnului"-duminica? NU! Deci probabilistic poate ieşi din calcul... mai ales că pentru Ioan ziua de odihnă era sâmbăta. Ai vreo dovadă că se odihnea duminica?

Si pe tot globul tu esti singurul care da aceasta interpretare (la care s-a alaturat si profetul, deci doua din sapte milarde). Daca nici cultul tau nu spune asta e clar ca se poate face orice interpretare a aceleiasi Scripturi.
Ti-am mai aratat asta cu ziua de pe urma e o absurditate, textul se refera la o zi anume, cand a venit Duhul si a cazut in revelatie. Zii si tu acum, nu-i asa ca se pot face sapte milarde de intepretari ale Bibliei, toti sustinand ca asa e adevarul?

adică: "în prima [zi] dintre [două] sabate"
Iaca ce spune şi versiunea ortodoxă de la 1914 (aia "păcălicioasa" pentru păcălit păcăliţii):

"Iar întru una din sâmbete, adunaţi fiind ucenicii să frângă pâine..."

Adică oricât aţi vrea să zică acolo "ziua Domnului", tot sâmbătă scrie!Prietene, n-am ce-ţi face, ştiu e dureros, dar aşa-i Cuvântul lui Dumnezeu - sabie cu două tăişuri (Evrei 4,12).

Aici te-ai incurcat in rastalmacire, nu cred ca ai observat ce ai scris. Care e prima zi dintre doua sabate? Dupa ce numeri o sa-ti iasa duminica.
Dar si aici este tot o confuzie, pentru ca stii ca ti-am spus si data trecuta si poti gasi si in acel articol ca sabat inseamna si saptamana. De ce nu ne dai cum il interpreteaza adventistii, nu cum il interpretezi tu?
Chiar si asa, traducerea nu este "dintre", ci "urmatoare", iata aici traducerea in engleza din greaca: http://ask.studybible.info/6/should-...h-in-acts-20-7
Iar aici originalul din Biblia Vulgata http://www.biblegateway.com/passage/...ersion=VULGATE

Asta am înţeles-o de pe la 6-7 anişori. Ceea ce nu înţelegi tu (eu zic că doar te faci a nu înţelege) e că Apocalipsa a fost scrisă în limba greacă, nu în limba română.

Sa-ti explic din nou: cuvintele limbii romane sunt preluate din diverse limbi. De exemplu scrie ca "sambata" e preluat din slava, "sonbota". Duminica e preluat din latina, "dominica". La randul lor acestea sunt preluari. Asadar in originalul grec scrie "ziua Domnului" in greaca, normal ca nu in latina sau romana. A fost tradus apoi in limba latina, romanii nu vorbeau greaca in imperiu.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de catalin2

Si pe tot globul tu esti singurul care da aceasta interpretare (la care s-a alaturat si profetul, deci doua din sapte milarde).

Hai să nu absolutizăm, încă n-ai terminat de intervievat cele şapte miliarde de persoane, eşti abia la început... Succes şi... viaţă veşnică!

În prealabil postat de catalin2

Daca nici cultul tau nu spune asta e clar ca se poate face orice interpretare a aceleiasi Scripturi.

Nicio problemă, în chsestiuni neesenţiale pot avea opinii diferite. Chiar dacă Apoc.1,10 nu se referă la ziua [revenirii] Domnului, El tot va reveni, că despre asta se mai spune în alte sute de locuri. În schimb, am mai câştigat un argument în favoarea zilei [de sâmbătă a] Domnului!

În prealabil postat de catalin2

Aici te-ai incurcat in rastalmacire, nu cred ca ai observat ce ai scris. Care e prima zi dintre doua sabate? Dupa ce numeri o sa-ti iasa duminica.

nu m-am încurcat deloc, asta am şi vrut să spun: prima zi dintre două sâmbete este duminica (prima zi a săptămânii). Doar că această zi (întâia a săptămânii) nu este numită "ziua Domnului", ci tot în raport cu sâmbăta (prima dintre două sâmbete).
Ei, cum sună asta? Ortodocşii celebrează ziua aia care vine după Sâmbăta Domnului! Sună destul de nasol, este?

În prealabil postat de catalin2

Dar si aici este tot o confuzie, pentru ca stii ca ti-am spus si data trecuta si poti gasi si in acel articol ca sabat inseamna si saptamana.

Folosind acest sens, Fapte 20,7 ar suna cam ciudat "în prima a săptămânilor"... ar suna totuşi bine dacă săptămâna ar fi la singular şi nu plural precum în versetul nostru. Deci "prima zi a săptămânii" e corect, însă mot a mot, textul spune în traducere liberă "prima a sâmbetelor", sau "prima [zi] dintre [două] sâmbete"

În prealabil postat de catalin2

Iar aici originalul din Biblia Vulgata

Vulgata nu este "originalul", ci o traducere (în limba latină) a originalului grecesc.

În prealabil postat de catalin2

Sa-ti explic din nou: cuvintele limbii romane sunt preluate din diverse limbi. De exemplu scrie ca "sambata" e preluat din slava, "sonbota". Duminica e preluat din latina, "dominica". La randul lor acestea sunt preluari. Asadar in originalul grec scrie "ziua Domnului" in greaca, normal ca nu in latina sau romana.

Deşi unică în NT, expresia κυρική ήμέρα are o lungă istorie în limba greacă post-biblică. Ca şi forma prescurtată (κυρική), ea este folosită de obicei de părinţii bisericeşti pentru prima zi a săptămânii, iar în limba greacă modernă κυρική este cuvântul uzual pentru duminică. Echivalentul său latin, Dominica Dies, este o denumire comună pentru aceeaşi zi şi a trecut în diferite limbi moderne, ca în spaniolă, domingo, în franceză, dimanche, şi în română, duminică. Din acest motiv abordarea ta superficială ar indica că expresia κυρική ήμέρα din Apoc. 1,10 se referă de asemenea la duminică, şi că Ioan nu doar că a primit viziunea în prima zi a săptămânii, dar a şi recunoscut-o ca fiind „ziua Domnului".

Spuneam că ai o abordare superficială, deoarece aceasta nu ţine cont de principiul recunoscut, al metodei istorice, şi anume că o interpretare trebuie făcută ţinând cont doar de dovezile care îi sunt anterioare în timp sau contemporane, nu prin date istorice care provin dintr-o perioadă ulterioară. Acest principiu este de o importanţă deosebită în problema studierii expresiei „ziua Domnului”, aşa cum apare în Apoc1,10. Deşi în scrierile părinţilor bisericeşti ea apare frecvent cu sensul de duminică, prima dovadă concludentă a unei asemenea întrebuinţări nu se găseşte decât în ultima parte a secolului al II-lea, în lucrarea apocrifă "Evanghelia după Petru" (9,12), unde ziua învierii lui Hristos este denumită „ziua Domnului”. Întrucât documentul acesta a fost scris la trei sferturi de veac după ce a scris Ioan Apocalipsa, el nu poate constitui o dovadă că pe vremea lui Ioan expresia „ziua Domnului” se referea la duminică. S-ar putea da numeroase exemple pentru a arăta rapiditatea cu care cuvintele îşi pot schimba înţelesul. Prin urmare, sensul de aici al expresiei „ziua Domnului” este stabilit mai corect prin referirea la Scriptură, nu la literatura ulterioară.

În prealabil postat de catalin2

A fost tradus apoi in limba latina, romanii nu vorbeau greaca in imperiu.[/left]

În Imperiu Roman, atât de eterogen în ce priveşte limbile şi dialectele vorbite, greaca era un fel de "engleză" în care se puteau înţelege cetăţenii din diferitele părţi ale Imperiului. Aşa se face că scriitorii Noului Testament, indiferent de naţia ori locul unde au scris cărţile lor, le-au scris în limba greacă populară (koine) vorbită în Imperiu.

[catalin2]

În prealabil postat de osutafaraunu

Din acest motiv abordarea ta superficială ar indica că expresia κυρική ήμέρα din Apoc. 1,10 se referă de asemenea la duminică, şi că Ioan nu doar că a primit viziunea în prima zi a săptămânii, dar a şi recunoscut-o ca fiind „ziua Domnului".

Spuneam că ai o abordare superficială, deoarece aceasta nu ţine cont de principiul recunoscut, al metodei istorice, şi anume că o interpretare trebuie făcută ţinând cont doar de dovezile care îi sunt anterioare în timp sau contemporane, nu prin date istorice care provin dintr-o perioadă ulterioară. Acest principiu este de o importanţă deosebită în problema studierii expresiei „ziua Domnului”, aşa cum apare în Apoc1,10. Deşi în scrierile părinţilor bisericeşti ea apare frecvent cu sensul de duminică, prima dovadă concludentă a unei asemenea întrebuinţări nu se găseşte decât în ultima parte a secolului al II-lea, în lucrarea apocrifă "Evanghelia după Petru" (9,12), unde ziua învierii lui Hristos este denumită „ziua Domnului”. Întrucât documentul acesta a fost scris la trei sferturi de veac după ce a scris Ioan Apocalipsa, el nu poate constitui o dovadă că pe vremea lui Ioan expresia „ziua Domnului” se referea la duminică. S-ar putea da numeroase exemple pentru a arăta rapiditatea cu care cuvintele îşi pot schimba înţelesul. Prin urmare, sensul de aici al expresiei „ziua Domnului” este stabilit mai corect prin referirea la Scriptură, nu la literatura ulterioară.

Cred ca nu ai inteles exact ce voiam sa spun. Nu are importanta cum a fost tradus si cum se spune in fiecare limba si ca in Biblie e scris in greaca, si Biblia in limba romana e difertia de cea in greca, are cuvinte romanesti.
De fapt faci un argument circular, explici ca nu poate fi "ziua Domnului" pentru ca adventistii cred ca sabatul este ziua de odihna, deci si "ziua Domnului". Acelasi argument circular era si in argumentatia de pe site-ul adventist. Argumentul circular este cand se introduce in ipoteza o parte din ceea ce era de demonstrat. De exemplu: ziua Domnului este ziua de sabat, pentru ca stim ca sabatul este singura zi de odihna, inclusiv crestina (de fapt e doar o invatatura adventista).
In cazul zilei Domnului, e logic ca e traducerea cuvantului din greaca in limba latina, in Biblie scrie "ziua Domnului" in greaca.

Acum despre cand s-a spus asa este alta discutie. Adventistii spun ca in Apocalipsa e vorba de ziua de sabat, dar singurul argument e ca asa cred ei ca ziua de odihna era tot cea de sabat si pentru crestini. In schimb observam ca intotdeauna ziua de odihna era numita Sabat, chiar si cand e mentionata prima zi a saptamanii era numita prima zi dupa Sabat. Zilele saptamanii nu aveau un nume la evrei, erau numite prima, a doua, dupa saptamana din desert cu caderea manei. E prima data cand o zi anume e mentionata cu "ziua Domnului", altfel era doar simolic denumirea de Ziua Domnului.
Sf. Ioan a scris Apocalipsa tarziu, fiind ultima scriere din Noul Testament, la sfarsitul secolului I. Eu am scris un mesaj in care in cea care e considerata cea mai veche scriere post bilblica, Didahia (apocrifa), screid e "ziua Domnului", datarea ei este prin anii 50-70, cel mai tarziu sfarsitului secolului I. Am mai dat epistola lui Barnaba (apocrifa), epistola sfantului Ighatie, scrisa tot pe la sfarsitul secolului: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=76
Chiar tu dai exemplul din evanghelia lui Petru, de la inceputul sec. II, deci nu cum spun unii, ca dupa edictul Sf. Constantin apare Ziua Domnului, pana atunci toti stiau de Sabat.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de catalin2

Cred ca nu ai inteles exact ce voiam sa spun. Nu are importanta cum a fost tradus si cum se spune in fiecare limba si ca in Biblie e scris in greaca, si Biblia in limba romana e difertia de cea in greca, are cuvinte romanesti.
De fapt faci un argument circular, explici ca nu poate fi "ziua Domnului" pentru ca adventistii cred ca sabatul este ziua de odihna, deci si "ziua Domnului". Acelasi argument circular era si in argumentatia de pe site-ul adventist. Argumentul circular este cand se introduce in ipoteza o parte din ceea ce era de demonstrat. De exemplu: ziua Domnului este ziua de sabat, pentru ca stim ca sabatul este singura zi de odihna, inclusiv crestina (de fapt e doar o invatatura adventista).

Nu e deloc argument circular! Nu [doar] adventiştii cred că sâmbăta e ziua [de odihnă a] Domnului, ci întreaga Scriptură! Hristos a creat (prin faptul că El e Creator) sabatul, Hristos S-a autodenumit Domn al Sabatului, Hristos a spus că şi după El creştinii vor respecta sabatul. A folosit şi El un "argument circular"? Combate-L dacă-ţi dă mâna!

În prealabil postat de catalin2

In cazul zilei Domnului, e logic ca e traducerea cuvantului din greaca in limba latina, in Biblie scrie "ziua Domnului" in greaca.

La data la care s-a tradus Biblia în latină (Vulgata) ziua Domnului era într-adevăr considerată duminica, însă pe vremea lui Ioan, ziua Domnului Iisus al Sabatului, era sâmbăta. Să nu-mi spui că Iisus a păzit duminica!

În prealabil postat de catalin2

Adventistii spun ca in Apocalipsa e vorba de ziua de sabat

Acum când am lăsat varianta I-a (ziua Domnului = ziua revenirii Domnului) nu-ţi convine nici varianta a II-a (ziua Domnului = ziua sâmbetei)...

În prealabil postat de catalin2

In schimb observam ca intotdeauna ziua de odihna era numita Sabat, chiar si cand e mentionata prima zi a saptamanii era numita prima zi dupa Sabat.

Exact. Acesta e un argument lingvistic al importanţei sâmbetei şi nu al duminicii. Argument lingvistic prezent atât la un neevreu (Luca), cât şi în perioada de după Învierea Domnului (Faptele Apostolilor). Acest dublu argument lingvistic ar trebui să-ţi dea serios de gândit ...

În prealabil postat de catalin2

Zilele saptamanii nu aveau un nume la evrei, erau numite prima, a doua, dupa saptamana din desert cu caderea manei.

Mă faci să râd... crezi că-ţi înghit găluşca asta cu săptămâna doar după exod? Săptămâna exista încă de la Creaţie, chiar popoarele din jurul Israelului cunoşteau săptămâna...

În prealabil postat de catalin2

Didahia (apocrifa), screid e "ziua Domnului", datarea ei este prin anii 50-70, cel mai tarziu sfarsitului secolului I.

Hai să nu exagerăm! Nu cumva e datată chiar înainte de Hristos?

În prealabil postat de catalin2

deci nu cum spun unii, ca dupa edictul Sf. Constantin apare Ziua Domnului, pana atunci toti stiau de Sabat.

Doar după sinodul de la Aquileia apare denumirea de "ziua Domnului", până atunci i se spunea "ziua Soarelui".