Drumul spre calugarie

[leonte]

În prealabil postat de catalin2

De exemplu poate sa fie cineva ateu si sa fie mai bland din nastere, sau alte astfel de insusiri. Acestea nu sunt considerate meritul nostru, ci doar cele obtinute prin stradanie.

Un bolnav mintal care isi revine la sanatate se cheama erou? Este aceea o fapta de glorie? Sigur ca ai lui se bucura pentru el si ne bucuram si noi, care nu-l cunoastem. Dar eu nu vad ca facut ceva pentru care sa consideram ca are un merit ce trebuie mentionat. Altminteri, inseamna ca exista virtute si in nebunie.

Cam asa e omul cazut, inaintea lui Dumnezeu si a celor ce au sat bine, au stat cu frica. Un bolnav mintal, caruia i s-a propus un tratament, dar nu e fortat sa il ia. Daca isi ia "medicamentul"... o fi intelept? O fi intamplare? O fi inspiratie divina?...

Cei ce s-au "insanatosit" cu siguranta nu si-au pus intrebarile astea, ci pur si simplu au "chiuit de bucurie" ca s-au facut sanatosi, apoi au multumit Celui ce le-a ... "prescris tratamentul".

p.s. daca tu cauti vreun merit al tau (si implicit aprecieri), pentru vreo fapta de virtute, esti tare departe de Hristos; nu mai departe decat mine, dar mult mai departe decat iti inchipui. Cu toate astea, sanse sunt si pentru noi doi...