Iconoclamul postmodern

[cezar_ioan]

În prealabil postat de celestial_pottery

Buna intrebare!
Cit bine a adus, aduce si va mai aduce rugaciunea la o icoana, si cit rau a facut, face si va mai face chimia...oricine are ochi de vazut va vedea.

Mai intai, daca nu ma insel cumva prea tare, Mendeleev a fost o vreme a vietii sale, calugar... Asa mi-a zis un crestin, candva. Asta o spun doar asa, anecdotic, intrucat nu vreau acest detaliu ca argument de vreun fel ci, mai degraba, ca o curiozitate.

Apoi, eu cred ca rugaciunea la o icoana nu aduce mereu binele. Banuim si de ce... Unii se roaga pentru necazul altora, al lumii... Cum ar aduce vreun bine astfel de rugaciuni? Iar altii au credinta stramba si rugaciunea lor e ca si credinta...

Cat priveste chimia, pai nu-i la fel ca si cu rugaciunea?: Depinde ce vrea sa faca omul cu ea.
Nu chimia e problema, ci omul pe "mana" caruia pica ele, cunostintele de chimie...
La fel si fizica si toate celelalte ale Creatiei. Altminteri, iarasi o luam de la capat cu traznaile: ba ca chimia e de la draci, ba ca Domnul a gresit cand a ingaduit omului cunoasterea substantelor s.a.m.d.
Facem ce facem si iar despartim in mod absolut lucrurile, in curate si necurate, in spurcate si "pure". Deh!

P.S. Intreb in treacat: stiti cumva vreo povestire cu Mendeleev calugarul? Chiar a fost? Intrucat de aici nu reiese deloc: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitri_Mendeleev