Pro si contra pedepsei cu moartea

[bogdan81]

N. Priceputu,

Sunt de acord cu dvs. numai partial, in sensul ca una este sa omori pe cineva in legitima aparare sau luand apararea altuia mai slab, si alta este sa omori condamnand premeditat la moarte pe cineva cum e in cazul pedepsei cu moartea.
Cine ar sta pe gand daca ar vedea un copil violat de un netrebnic sa puna mana pe un par si sa-i dea una in cap agresorului chiar cu riscul de a-l omori?
Nu putem sa lasam un copil fara aparare in ghiarele unui agresor si sa ne uitam cum el isi face treaba nestingherit.
In cazul pedepsei cu moartea insa e altceva, fiindca aici totul e premeditat.

Și eu sunt de acord cu legitima apărare și cu solidarizarea cu cel fără apărare. Și sunt situații în care asta implică uciderea, inevitabilă, a agresorului. Nu poți face altfel.

[iana]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

Nu sunteti singura care priveste din aceasta perspectiva,vazand prezentul pe care-l traim mai intunecat dar sa nu uitam ca intr-un anumit sens traim timpurile de pe urma,chiar daca durerea si putina noastra credinta ne fac sa ne scufundam cand dorim sa mergem spre Mantuitor pe valurile vietii.Dar cat timp va exista undeva in sufletul dvs scanteia credintei,nadejdii si a dragostei nimic nu este si nu va fi pierdut,Hristos a implinit cuvintele proorocului citate in Matei 12:18-21 si intrucat toate acestea sunt un dar de la Dumnezeu prin rugaciune veti birui lumea si nimeni nu va va desparti de dragostea Lui si sa va bucurati mult pt asta.Lumea va cunoaste iar intr-o zi incercarile de foc ale credintei botezata-n sange si prigoana dar ramane de vazut cati se vor putea boteza cu acel botez,dvs sa ramaneti tare-n credinta si curata-n traire.Puneti totul in grija lui Dumnezeu,lepadati orice grija in fata Lui si EL va va calauzi.Cuvinte mari nu? Mai ramane doar sa fie traite,nu fiti trista sau ingandurata,ajunge fiecatei zile rautatea ei,priviti prin credinta i ainte si insotiti gandul cu fapta.

Nu este bine sa va sfatuiesc eu,un izvor pictat pe un perete pt un insetat,dar aveti incredere in Dumnezeu si in puterea credintei,pare mica si neajutorata in comparatie cu falnica lume dar va invinge lumea pt ca Hristos a biruit lumea si v-a promis ca va fi alaturi pana la sfarsitul vremurilor.

Va multumesc! Am citit talcuirea Sfantului Ioan Gura de Aur la citatul indicat (Matei 12:18-21) si trimiterea pe care o face la Pavel (II Cor.10,6). Dumnezeu sa va ajute!

[iana]

În prealabil postat de N.Priceputu

Totuși, în inima mea nu mă pot împăca nici măcar cu uciderea unei găini, oricâte justificări raționale s-ar găsi.

Simt că a ucide nu poate fi decât păcat.

Cred ca nu ti-a fost suficient de foame niciodata, ca altfel a-i ucide-o bucuros ca o ai.

păi nu, că am ucis vreo 3 până acum. Dar tot nu m-am împăcat.

[iana]

În prealabil postat de N.Priceputu

păi nu, că am ucis vreo 3 până acum. Dar tot nu m-am împăcat.

Cand te-ai simtit neimpacat inainte de a le manca sau dupa?
Nici eu nu le omor, dar le mananc totusi, sunt ipocrita cred.

[Noiembrie]

E o chestie si cu legitima aparare...Aici riposta trebuie sa fie direct proportionala cu gravitatea atacului, lucru destul de dificil de stabilit uneori, si asa poate cineva ucide premeditat, deghizandu-si actul in legitima aparare...Sigur, vecinul meu l-ar fi putut ucide pe cel care avand viteza mare a imprastiat creierii fiului sau pe sosea, dar n-a facut-o...Nu stiu dar cred ca puscaria e mult mai indicata ca pedeapsa cu moartea...Un individ agreseaza un copil? Il bati eventual, dar NU il ucizi..Nu esti Dumnezeu, nu dai si nu iei viata nimanui.Pace voua!

@iana: Momentul în sine în care îi iei viața te face să te simți oribil. Când am mâncat ciorba, însă, nu pot să spun că am avut mustrări de conștiință.
Dar să terminăm cu găinile :)

[Noiembrie]

În prealabil postat de N.Priceputu

@iana: Momentul în sine în care îi iei viața te face să te simți oribil. Când am mâncat ciorba, însă, nu pot să spun că am avut mustrări de conștiință.
Dar să terminăm cu găinile :)

Asa e ! Vin la rand cocosii!

În prealabil postat de Noiembrie

E o chestie si cu legitima aparare...Aici riposta trebuie sa fie direct proportionala cu gravitatea atacului, lucru destul de dificil de stabilit uneori, si asa poate cineva ucide premeditat, deghizandu-si actul in legitima aparare...Sigur, vecinul meu l-ar fi putut ucide pe cel care avand viteza mare a imprastiat creierii fiului sau pe sosea, dar n-a facut-o...Nu stiu dar cred ca puscaria e mult mai indicata ca pedeapsa cu moartea...Un individ agreseaza un copil? Il bati eventual, dar NU il ucizi..Nu esti Dumnezeu, nu dai si nu iei viata nimanui.Pace voua!

Problema este că în astfel de momente uităm de Dumnezeu. Nu zic să nu intervenim când este cazul, din contră, e inadmisibil să trecem indiferenți sau lași mai departe. Dar să avem mereu rugăciunea cu noi, pe buze, în gând, și mai ales în momente în care ne întâlnim cu violența. Chiar și cu mâna pe par, dacă este nevoie: „Doamne ajută-mă să fac un bine, nu un rău”. Și atunci, mai putem avea speranță că agresorul se va alege cu un cucui binefăcător și nu va muri.