|
|
|
|
|
|
|
#1
31.10.2013, 15:25:01
|
||||
|
||||
Citat:
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca 
|
|
#2
01.11.2013, 20:19:58
|
|||
|
|||
|
Pana acum nu am vrut sa-mi spun problemele personale pe forum (probabil multi dintre dumneavoastra vor spune ca un barbat nu trebuie sa se planga, ci sa fie tot timpul "tare"), insa am ajuns la punctul in care simt ca nu mai pot.........
Sa va explic mai exact: am iubit o femeie (multi vor zice- vorba unui coleg - ca "n-a fost iubire, ci doar indragosteala"- insa asa am simtit in suflet), insa ea nu a avut acceleasi sentimente! Stiu ca "dragoste cu forta nu se poate" insa acest gol din suflet ramane..... M-am rugat- asa cat ma pricep (intradevar, nu foarte bine poate), am incercat sa ma duc si la biserica, insa e greu sa ma concentrez la slujba sau pur si simplu sa fiu atent, cand sunt singur.......nu din rautate, ci din deznadadie.......... N-am vrut bani, n-am vrut averi sau fala, ci doar sa iubesc si sa fiu iubit......multi zic ca "Dumnezeu nu da omului mai mult decat poate duce", dar cateodata asa imi pare...... Mai cumplit lucru decat singuratate nu cred ca exista........ Daca in viata pot fi doar doua cai: cea a monahismului (care simt ca nu m-ar atrage; imi place prea mult sa fiu cu oamenii) si cea lumeasca (unde fara a iubi si a fi iubit nu merge), atunci ce-ar trebui sa fac ?! Stiu ca "Dumnezeu iti da, dar nu-ti pune si in traista", am incercat sa valoric toate ocaziile avute (de obicei actionez, nu sunt timid), dar se pare ca nimic nu se leaga......
|
|
#3
01.11.2013, 23:21:53
|
|||
|
|||
|
Au mai suferit si altii
Citat:
Si eu ma chinui de trei ani cu o relatie in care senzatia mea a fost ca ne iubim amandoi.Pana si cei din jurul nostru ne-au vazut o pereche potrivita...dar nu, am obosit dand si asteptand raspunsuri. Nu veneau ca eram departe,avea mult de munca ...dar adevarul era altul ,el nu ma vedea "cea potrivita" si asa a trecut timpul . Cu rabdare ,speranta si rugaciune se trece peste voia noastra si se accepta ,asteapta voia lui Dumnezeu in viata noastra. Doamne ajuta!
|
|
#4
02.11.2013, 10:04:58
|
|||
|
|||
|
Multumesc! Partea cea mai grea e sa incerci s-o uit pe persoana respectiva, ca sa merg mai departe!
Bine macar ca nu locuim in accelasi oras- daca as vede-o in fiecare zi pe strada ar fi prea dureros.....
|
|
#5
02.11.2013, 10:15:16
|
|||
|
|||
|
Emotionanta si plina de vorbe intelepte aceasta predica a Parintelui Mihail Jar (in prezent episcopul Longhin) de la Manastirea Banceni:
http://www.youtube.com/watch?v=BJVaq6jKjMQ#t=2941
|
|
#7
02.11.2013, 16:41:23
|
|||
|
|||
|
O parere despre iubire
Dupa parerea mea iubirea nu poate fi la timpul trecut, ci doar la timpul prezent! In momentul in care spunem ''iubesc pe cineva'' acest lucru poate fi adevarat sau nu, ne putem da seama de acest lucru doar in timp. O iubire care s-a terminat (in sufletul omului, nu ma refer la relatia in sine), aceea n-a fost iubire. N-are cum. Asta am inteles eu ca inseamna iubirea, va rog sa ma contraziceti daca gresesc. E ca si cum ai spune: mi-am iubit copilul, dar acum nu-l mai iubesc, a plecat departe sau stiu eu ce lucruri rele a facut si gata, s-a terminta iubira). Sau am iubit-o pe mama...
Eu cred ca atunci cand iubesti cu adevarat pe cineva n-ai cum sa suferi. Cand poti sa iubesti e suficient ca sa fi fericit. Nefericirea e atunci cand nu poti iubi. Poti iubi o persoana toata viata ta fara ca acea persoana sa te iubeasca sau sa fiti impreuna. Daca o iubesti, o iubesti si gata! Esti fericit ca exista, esti fericit ca acea persoana e fericita, chiar daca cu altcineva.... Cand ''suferi'' pentru ca nu e cu tine, atunci se cheama egoism, vanitate, atasament, impatimire sau oricum altcumva, dar nu iubire! Nu poti sa fi nefericit pentru ca persoana pe care o iubesti tu a ales sa aiba alta viata, a ales sa fie cu altcineva, iubeste pe altcineva... Asta am inteles eu ca este iubirea. Dar poate ca n-am inteles bine...
|
|
#8
02.11.2013, 18:43:41
|
|||
|
|||
|
Dumneavoastra aveti dreptate- cel putin in sensul in care nicioadata nu i-as putea dori raul persoanei care o iubesc, chiar daca ea a ales sa nu fie cu mine........
Nu sunt razbunator...... Insa ca om nu am cum sa nu sufar ca nu e cu mine..........stiu, poate nu e crestineste, poate nu e bine, insa nu pot fi perfect, sunt doar un om facut din carne si oase......
|
|
#9
02.11.2013, 23:15:37
|
||||
|
||||
|
Citat:
|
|
|
Mod hibrid