Cele OPT EREZII ale "FERICITULUI" AUGUSTIN, ERETICUL

[Igor_Paslusnik]

Îngăduiţi-mi să va expun gândul nostru. Evanghelia, altfel spus învăţătură lui Hristos, sau Sfânta Scriptură sau Sfânta Biserica Universală ne-a descoperit tot ce poate şti omul despre milă lui Dumnezeu, ce întrece orice cugetare, ce este mai presus de orice capacitate omenească de pătrundere, rămânând inaccesibilă pentru înţelegerea oamenilor. Deşartă e rătăcirea minţii omeneşti când caută să-L pătrundă pe nepătrunsul Dumnezeu! Când caută să explice inexplicabilul, să-L supună consideraţiilor sale pe cine? Pe Dumnezeu! O asemenea întreprindere e o întreprindere satanică! Tu, care te numeşti creştin şi nu ai habar de învăţătură lui Hristos! Dacă din această învăţătură harismatică, cerească, nu ai învăţat că Dumnezeu este incomprehensibil, du-te la şcoală şi trage cu urechea să auzi ce învaţă copiii! Lor profesorii de matematică le explică, în teoria infinitului, că infinitul, că mărime nedeterminată, nu se supune acelor legi cărora li se supun mărimile determinate - numerele, că rezultatele operaţiilor cu el pot fi total opuse operaţiilor cu numerele. Iar tu vrei să determini legile acţiunii milei lui Dumnezeu şi zici: asta e conform cu El - asta îi repugnă! E conform sau nu e conform cu raţiunea ta! Cu noţiunile şi cu simţurile tale! Urmează din această că Dumnezeu e obligat să înţeleagă şi să simtă cum înţelegi şi simţi tu? Dar tocmai asta şi pretinzi tu de la Dumnezeu! Iată cea mai nesăbuită şi mai trufaşă întreprindere! Nu învinui dar judecăţile Bisericii de lipsa de bun simt şi de smerenie: asta e lipsa ta! Ea, Sfânta Biserica, nu face decât să urmeze neabătut învăţăturii lui Dumnezeu despre lucrările lui Dumnezeu, cele descoperite ei de către Dumnezeu însuşi!

Copiii ei adevăraţi merg după ea cu supunere, luminându-se cu credinţă, călcând în picioare raţiunea trufita ce se răscoala asupra lui Dumnezeu! Credem că putem şti despre Dumnezeu numai ceea ce Dumnezeu a binevoit să ne descopere! Dacă ar există un alt drum către cunoaşterea de Dumnezeu, un drum pe care l-ar putea deschide mintea, cu propriile ei sforţări, nu ne-ar fi fost dată descoperirea dumnezeiască. Ea ne-a fost dată însă pentru că ne este strict necesară. Deşarte sunt dar şi mincinoase propriile autocugetari şi rătăcirile minţii omeneşti. Dumneavoastră ziceţi: "ereticii sunt aceiaşi creştini că şi noi". De unde aţi scos una că asta? Doar poate vreunul care se numeşte creştin şi nu ştie nimic despre Hristos, datorită nemărginitei sale ignoranţe se va arată de acord să se recunoască tot atât de creştin că şi ereticii, fără să deosebească sfânta credinţă creştină de puii blestemului, de ereziile hulitoare de Dumnezeu. Altfel judecă cu privire la această adevăraţii creştini! Numeroasele soboare de sfinţi au primit cununa muceniciei, au ales mai degrabă cele mai crâncene şi îndelungi chinuri, închisoarea, exilul decât să-şi dea acordul la partasia cu ereticii în învăţătură lor hulitoare de Dumnezeu.

Biserica Universală a recunoscut întotdeauna erezia că un păcat de moarte, a recunoscut întotdeauna că omul molipsit de boală groaznică a ereziei e mort sufleteşte, străin de har şi de mântuire, fiind în comuniune cu diavolul şi cu pieirea lui. Erezia e mai degrabă un păcat diavolesc decât omenesc; ea este fiica diavolului, nscocirea lui, e o nelegiuire apropiată de închinarea la idoli. Părinţii numesc adesea închinarea la idoli nelegiuire, iar erezia - rea credinţă; în închinarea la idoli diavolul îşi ia sieşi partea dumnezeiască de la oamenii orbiţi, iar prin erezie el îi face pe aceşti oameni orbiţi părtaşi ai păcatului sau de căpătai: hula de Dumnezeu. Cine va citi cu atenţie "Faptele apostolilor" se va convinge uşor de caracterul pe de-a-ntregul satanic al ereticilor. El va vedea îngrozitoarea lor făţărnicie, trufia nemăsurată, va vedea un comportament alcătuit din minciună neîntreruptă, va vedea cât sunt de robiţi celor mai diferite şi josnice patimi .... Cu deosebire se remarcă la ei ura neîmpăcată către fiii adevăratei Biserici ....

Erezia se conjugă cu încrâncenarea inimii, cu o groaznică întunecare şi stricare a minţii, erezia se menţine cu încăpăţânare în sufletul molipsit de ea şi cât de trudnică este vindecarea omului de această infirmitate! Orice erezie conţine intrinsa hula împotriva Duhului Sfânt: fie huleşte o dogmă a Duhului Sfânt, fie o lucrare a Duhului Sfânt, dar neapărat huleşte Duhul Sfânt. Esenţă oricărei erezii este hulirea de Dumnezeu. Sfântul Flavian, patriarhul Constantinopolului, care a pecetluit cu propriul sau sânge mărturisirea adevăratei credinţe, a pronunţat hotărârea soborului local al Constantinopolului asupra ereziarhului Eutihie în următoarele cuvinte:

"Eutihie, până acum iereu, arhimandrit, fiind întrutotul prins şi vădit că părtaş al rătăcirilor lui Valentin şi Apolinarie, atât prin faptele lui trecute cât şi prin explicaţiile date aici, fiind dar dovedit de urmarea încăpăţânată a hulirii de Dumnezeu a acelora, nici măcar n-a luat în seama sfaturile noastre şi poveţele către primirea învăţăturii sănătoase. Şi, de aceea, plângând şi suspinând pentru pieirea lui definitivă, declarăm în numele Domnului nostru Iisus Hristos că el a căzut în hulire de Dumnezeu, că e deposedat de orice cin preoţesc, de partasia cu noi şi de conducerea asupra mănăstirii sale, dând tuturor de ştire că de acum încolo, cine va stă la sfat cu el sau îl va vizită, va cădea el însuşi sub afurisenie."

Această hotărâre e un mic exemplu al părerii obşteşti a Bisericii Universale asupra ereticilor; această hotărâre e recunoscută de întreagă Biserica şi confirmată de Sinodul Ecumenic de la Calcedon. Erezia lui Eutihie constă în aceea că el nu mărturisea în Hristos, după întrupare, cele două naturi, cum mărturiseşte Biserica, ci admitea numai o singură natură, natură dumnezeiască. Veţi spune: numai atât!... Amuzant prin ignoranţa, şi demn de plâns prin caracter şi urmări, este răspunsul unei persoane investite cu puterea acestei lumi către sfântul Alexandru, patriarhul Alexandriei, despre erezia ariană. Această suspusa faţă sfătuia pe patriarh să păstreze pacea, să nu pornească dezbinarea, atât de potrivnică duhului creştinismului, pentru câteva cuvinte, zice el, căci el nu găseşte nimic vrednic de osânda în învăţătură lui Arie -care diferă întrucâtva în stilul de formulare a cuvintelor şi atâta tot! Aceste diferenţe de formulare a cuvintelor, observă istoricul Fleury, în care chipurile nu e nimic de osândit, nu fac altceva decât că neagă Dumnezeirea Domnului nostru Iisus Hristos - nu mai mult!

Naruiesc aşadar toată credinţă creştină - şi atâta tot! Remarcabil: toate vechile erezii, sub diversele lor măşti schimbătoare tindeau către un acelaşi scop: negau Dumnezeirea Cuvântului şi deformau dogmă întrupării. Cele mai noi năzuiesc mai degrabă să nege lucrările Sfântului Duh. Cu hule ei negau Dumnezeiască Liturghie, toate Tainele, tot, toate aspectele în care Biserica recunoştea lucrarea Sfântului Duh. Ei le numeau pe acestea reglementări omeneşti - şi încă mai neruşinat: superstiţii, rătăcire!

Desigur dumneavoastră nu vedeţi în erezie nici tâlhărie nici hoţie! Poate nici nu o socotiţi un păcat? E renegat Fiul Iui Dumnezeu, e renegat şi hulit Duhul Sfânt - nu mai mult! Cel care a primit şi se ţine de o invatatur hulitoare de Dumnezeu, cel care huleşte pe Dumnezeu cu gură, acesta nu tâlhăreşte, nu fură, face chiar faptele bune ale firii căzute - ce om minunat! Cum ar putea Dumnezeu să-i refuze mântuirea?!... Toată cauza ultimei dumneavoastră nedumeriri, că şi a tuturor celorlalte, constă în adâncă necunoaştere a creştinismului ! Să nu credeţi că o asemenea necunoaştere e un defect lipsit de importantă! Nu! Urmările lui sunt nimicitoare, mai ales astăzi, când în societate umblă nenumărate cărţi cu titluri creştine şi conţinut satanic. Prin ignorarea adevăratei învăţături creştine, sunteţi întrutotul expus să primiţi un gând mincinos, fals, amăgitor, hulitor de Dumnezeu, drept gând adevărat, să vi-1 însuşiţi şi, odată cu el, să va însuşiţi şi pieirea veşnică. Hulitorul de Dumnezeu nu se va mântui ! Iar nedumeririle dumneavoastră sunt tot atâtea semne de întrebare asupra posibilităţilor dumneavoastră de mântuire.

Esenţă nedumeririlor acestora este lepădarea de Hristos! Nu va jucaţi cu mântuirea, nu va jucaţi! Căci altfel veţi plânge veşnic. Apucaţi-va de lectură Noului Testament şi Sfinţilor Părinţi ai Bisericii ortodoxe (...) studiaţi în scrierile Sfinţilor Părinţi, cum trebuie înţeleasă corect Scriptură, ce vieţuire, ce gânduri şi ce simţăminte se cuvine să aibă un creştin. Studiaţi din Scripturi şi din credinţă vie pe Hristos şi creştinismul. Mai înainte să bată ceasul, ceasul de spaima în care va trebui să va prezentaţi la judecată în faţă lui Dumnezeu, agonisiţi-va îndreptăţirea (achitarea) dată de Dumnezeu fiilor oamenilor prin intermediul Creştinismului.

AMIN !

[Igor_Paslusnik]

Sfântului Ioan de Kronstadt faţă de confesiunile neortodoxe:
"Biserica adevărată rămâne una şi neseparată, şi singura Biserică ce poate oferi mântuirea. Aceasta este Biserica Ortodoxă Răsăriteană.
Nici o altă confesiune creştină, în afară de Ortodoxie, nu poate să-l aducă pe creştin la desăvârşirea vieţii creştine, la îndumnezeire şi să întregească curăţirea de păcate, arătându-i calea spre nestricaciune, deoarece celelalte religii ţin nedreptatea drept adevăr (Romani 1, 18). Ele au amestecat superstiţia şi minciuna cu adevărul şi nu pot deţine acele mijloace date de Dumnezeu pentru curăţire, pentru sfinţire, pentru renaştere şi reînnoire, pentru că le-au schimbat, mijloace pe care le deţine, din nefericire pentru atâţia oameni, numai Biserica Ortodoxă."

Sfântul Atanasie cel Mare:
"Nu există Ortodoxie nici în învăţăturile şi filozofările omeneşti, stăpânite de intelectul mincinos şi înşelător, rod al căderii. Ortodoxia este învăţătura Sfântului Duh, dată omului de Dumnezeu întru mântuire. Unde nu este Ortodoxie, acolo nu este nici mântuire. „Oricine va voi să se mântuiască, mai întâi de toate trebuie să se ţină de credinţa sobornicească; iar cine n-o va păstra întreagă şi fără de prihană, acela va pieri în veci” (Simbolul de credinţă, catehism, al Sfântului Anastasie cel Mare).

Biserica vesteşte (în duminica Ortodoxiei din Postul Mare):

€œCei ce şi-au predat cugetul lor în ascultare faţă de descoperirea dumnezeiască, slujind-o pe ea, pe aceştia să-i fericim şi să-i lăudăm; iar celor ce se împotrivesc adevărului, dacă nu s-au pocăit înaintea lui Dumnezeu, Carele aşteaptă întoarcerea şi căinţa lor, dacă n-au voit să urmeze Sfintelor Scripturi şi Tradiţiei Bisericii Soborniceşti, să fie excomunicaţi şi predaţi anatemei.
€œCelor ce neagă existenţa lui Dumnezeu şi susţin că această lume s-a autoorganizat şi că toate se petrec fără ajutorul providenţei dumnezeieşti, aşa, ca din întâmplare: anatema!€€™,
€œCelor ce afirmă că Dumnezeu nu este Duh, ci materie şi care nu-L recunosc ca Sfânt, Atotmilostiv, Preaînţelept, Atotştiutor, rostind alte asemenea blasfemii: anatema!;
€œCelor ce îndrăznesc să declare că Fiul lui Dumnezeu n-ar fi de o fiinţă cu Tatăl, deasemenea Duhul Sfânt, Carele este de conceput: că Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt n-ar fi Unul Dumnezeu: anatema€;
€œCelor care spun că venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu întrupat, patimile Sale de bunăvoie, moartea şi învierea Sa nu sunt necesare izbăvirii de păcate şi mântuirii noastre: anatema!;
€œCelor care nu acceptă harul răscumpărării propovăduit de Evanghelie, ca singurul nostru mijloc de îndreptăţire în faţa lui Dumnezeu: anatema!;
€œCelor care se îndoiesc de fecioria Preacuratei Fecioare Măria înainte de naştere, în timpul naşterii şi după naştere: anatema!;
€œCelor care nu cred că Duhul Sfânt i-a înţelepţit pe prooroci şi pe apostoli şi a prevestit prin gura lor adevărata cale spre mântuire, prin atâtea minuni, mărturisind că Duhul şi acum sălăşluieşte în inimile adevăraţilor creştini şi-i călăuzeşte spre orice adevăr: anatema!€;
€œCelor care nu recunosc nemurirea sufletului, sfârşitul acestui veac, judecata ce va să vină, răsplata cerească pentru faptele cele bune şi osânda pentru păcate: anatema!;
€œCelor care refuză Tainele Sfintei Biserici a lui Hristos: anatema€;
€œCelor care nu recunosc Sinoadele Sfinţilor Părinţi şi Predaniile lor, în conglăsuire cu revelaţia dumnezeiască şi păstrate cu sfinţenie de către Biserica Ortodoxă şi Sobornicească: anatema!â€

PAVEL:

I Timotei 1, 19-20: Având credinţă şi cuget bun, pe care unii, lepădându-le, au căzut din credinţă; dintre aceştia sunt Imeneu şi Alexandru, pe care i-am dat satanei, ca să se înveţe să nu hulească.

I Corinteni 16, 22: Cel ce nu iubeşte pe Domnul să fie anatema!

Galateni 1, 8-9: Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o€“ să fie anatema! Precum v-am spus mai înainte, şi acum vă spun iarăşi: Dacă vă propovăduieşte cineva altceva decât aţi primit să fie anatema!

Înţelepciunea dumnezeieştii Revelaţii se păstrează întreagă şi neştirbită doar în sânul Bisericii Ortodoxe.

Spuneam eu, că turma este mică, deci nu se pot mântui mulţi, calea este strâmtă şi îngustă şi grea, deci nu se pot mântui mulţi.
De aceea, doar ortodocşii se vor mântui.
Azi, 2015, doar aproximativ 400 de milioane de oameni, se vor mântui, de ortodocşi, câţi sunt pe pământ. Şi nici dintre ei nu toţi.
Şi categoric, din alte confesiuni, nici unul, pentru că ei nu mai sunt în Biserică.

MI-E CUMPLIT ŞI FOARTE GREU SĂ-MI REAMINTESC ACESTEA, DAR ORI DE CÂTE ORI TREBUIE, ACESTEA SE VOR REAMINTI.

Iertaţi.

Toate astea sunt...bisericisme. Echivalentul eclezial al ideei de marketing: "Numai la noi produsul este autentic si la pretul cel mai potrivit! Daca luati de la concurenta, luati teapa!".
E un impuls uman stravechi de a spune/crede/predica ca esti doar tu in posesia adevarului unic/calitatii supreme, pe cat de banal si frecvent, pe atat de devastator cand este dus pana la ultimele lui consecinte.
Cum obisnuiesc eu sa zic, pana la saturatia urechilor/ochilor interlocutorilor, impulsul acesta nu se deobeste cu nimic de aglutinarea unor viermi tubifex. In sine, orice multime sau organizatie nu este o dovada ca detine sau are acces la adevar si/sau mantuire.
Ce mi-e un ortodox fanatic, ce mi-e un adept al lui David Koresh.

[Igor_Paslusnik]

"BARSAUMAS", În primul rând ce am scris acolo, pleacă din BIBLIE, reamintesc:

I Timotei 1, 19-20: Având credinţă şi cuget bun, pe care unii, lepădându-le, au căzut din credinţă; dintre aceştia sunt Imeneu şi Alexandru, pe care i-am dat satanei, ca să se înveţe să nu hulească.

I Corinteni 16, 22: Cel ce nu iubeşte pe Domnul să fie anatema!

Galateni 1, 8-9: Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o€“ să fie anatema! Precum v-am spus mai înainte, şi acum vă spun iarăşi: Dacă vă propovăduieşte cineva altceva decât aţi primit să fie anatema!

Înafara Ortodoxiei, NU există mântuire.

Mă rog să prindă moartea, pe cât mai puţini oameni posibil, înafara Bisericii, înafara Ortodoxiei, ca să se mântuiască.

Reafirm, Adevărul:

"Biserica" lutheranilor, NU ESTE Biserică, nu este BISERICA. Este erezie, erezii.
"Biserica" calvinilor, NU ESTE Biserică, nu este BISERICA. Este erezie, erezii.
"Biserica" zwingliniştilor, NU ESTE Biserică, nu este BISERICA. Este erezie, erezii.
"Biserica" metodiştilor, NU ESTE Biserică, nu este BISERICA. Este erezie, erezii.
"Biserica" baptiştilor, NU ESTE Biserică, nu este BISERICA. Este erezie, erezii.
"Biserica" panticostalilor, NU ESTE Biserică, nu este BISERICA. Este erezie, erezii.
"Biserica" adventiştilor, NU ESTE Biserică, nu este BISERICA. Este erezie, erezii.
"Biserica" martorilor iehovişti, NU ESTE Biserică, nu este BISERICA. Este erezie, erezii.
"Biserica" nazarinenilor, NU ESTE Biserică, nu este BISERICA. Este erezie, erezii.
"Biserica" franco-latinilor, NU ESTE Biserică, nu este BISERICA. Este erezie, erezii.

BISERICA este azi, ORTODOXIA. Biserica Adevărată, a Adevărului, Mirelui Hristos.
Biserica Ortodoxă, este UNICUL şi SINGURUL CREŞTINISM, care mai există pe pământ. Creştinismul nu mai există în altă parte, decât în Ortodoxie.
Alte creştinismuri, nu este Biserica, nu este şi nu aduce harul, Duhul Sfânt şi mântuirea.

Ortodoxia, este Biserica lui Hristos, Mireasa cea Vie, pură, neprihănită, apostolică pe linie continuă, neîntreruptă de erezii, dătătoare de îndumnezeire, din HARUL ŞI ENERGIILE NECREATE.

Doar ORTODOXIA este dătătoare de MÂNTUIRE, de viaţă veşnică, de Împărăţia Cerurilor !

Alte adunări de oameni, ce se numesc denominaţiuni şi culte, confesiuni, creştin, NU SUNT CREŞTINE, ele nu sunt în Creştinism, ele sunt ca "Simon Magul", din Biblie, mincinoşi, care îşi închipuie, îşi imaginează, sub auspiciile şi asalturile demonilor, că au har şi mântuire.

BARSAUMAS, Sfântul Ignatie Briancianinov, e un fanatic?
Sfinţii Părinţi şi Sfintele Sinoade, sunt fanatice ?

OPRIŢI GÂNDIREA ECUMENISTĂ ! ESTE EREZIE.