Despre Sabat

[Danut7]

10. Chiar şi leviţii, care s-au depărtat de Mine în timpul rătăcirii lui Israel pentru a-şi urma idolii lor, îşi vor purta greutatea păcatului lor.
11. Ei vor sluji în templul Meu ca străjeri la porţile templului şi făcând slujba templului; ei vor junghia pentru popor arderi de tot şi alte jertfe şi vor sta înaintea lui ca să-i slujească.
12. Pentru că ei au slujit înaintea idolilor lui şi au fost pentru casa lui Israel sminteală şi au dus-o la necredinţă, Mi-am ridicat mâna împotriva lor, zice Domnul Dumnezeu, şi îşi vor lua pedeapsa pentru vinovăţia lor.
13. Ei nu se vor apropia de Mine ca să slujească înaintea Mea; nu se vor apropia de lucrurile Mele cele sfinte, nici de Sfânta Sfintelor, ci vor purta asupra lor necinstea şi urâciunile lor, pe care le-au făcut.
14. Îi voi face străjeri la templu, să facă slujba lui, şi tot ce trebuie făcut la el.
15. Iar preoţii din seminţia lui Levi, fiii lui Sadoc, care în vremea abaterii de la Mine a fiilor lui Israel au îndeplinit slujirea Mea în locaşul Meu cel sfânt, aceia se vor apropia de Mine, ca să-Mi slujească şi vor sta înaintea feţei Mele, ca să-Mi aducă grăsime şi sânge, zice Domnul Dumnezeu.
16. Ei vor intra în locaşul Meu cel sfânt şi se vor apropia de masa Mea, ca să-Mi slujească; ei vor îndeplini slujirea Mea.
17. Când vor veni la poarta curţii dinăuntru, atunci se vor îmbrăca în haine de în, iar haine de lână nu trebuie să aibă pe ei în timpul slujbei lor în porţile curţii dinăuntru şi în templu.
18. Turbanele de pe capetele lor trebuie să fie tot de în; hainele cele de pe dedesubt de pe coapsele lor să fie de asemenea de în. Ei nu trebuie să se încingă, ca să nu transpire.
19. Iar când va trebui să iasă în curtea cea de la margine, la popor, atunci trebuie să dezbrace hainele lor cu care au slujit şi să le lase în camerele cele sfinţite şi să se îmbrace "u alte haine, ca să nu se atingă de popor cu hainele lor cele sfinţite.
20. Capetele lor nu trebuie să şi le radă, dar nici părul să nu-şi lase să crească, ci să-şi tundă neapărat capul.
21. Vin nu trebuie să bea nici un preot când are să intre în curtea cea dinăuntru;
22. Nici văduvă, nici despărţită de bărbat nu trebuie să ia ei de femeie, ci pot să ia numai fată din neamul casei lui Israel şi văduvă care a rămas în văduvie după moartea unui preot.
23. Ei trebuie să înveţe pe poporul Meu a deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt şi să le lămurească ce este curat şi ce este necurat.
24. În pricinile nehotărâte, ei trebuie să ia parte la judecată şi vor judeca după aşezămintele Mele şi legile Mele vor păzi şi toate rânduielile Mele cele pentru sărbătorile Mele şi pentru zilele Mele de odihnă le vor păzi cu sfinţenie. Ezekiel 44


13. Nu mai aduceţi daruri zadarnice! Tămâierile Îmi sunt dezgustătoare; lunile noi, zilele de odihnă şi adunările de la sărbători nu le mai pot suferi. Însăşi prăznuirea voastră e nelegiuire!
14. Urăsc lunile noi şi sărbătorile voastre sunt pentru Mine o povară. Ajunge! Isaia 1

11. Pentru aceasta îmi voi lua înapoi grâul la vremea lui şi mustul la timpul lui şi-Mi voi lua lâna şi inul cu care ea îşi acoperă goliciunea ei.
12. Şi acum voi descoperi goliciunea ei în ochii iubiţilor ei şi nimeni nu va putea s-o scape din mâna Mea.
13. Şi voi face să încetez toate desfătările ei, sărbătorile şi lunile noi şi zilele de odihnă şi toate prăznuirile ei.
14. Şi voi pustii via ei şi smochinii ei, despre care ea zicea: "Acesta este darul pe care mi l-au dat iubiţii mei". Şi-i voi preface în păduri şi-i vor strica dobitoacele cele sălbatice. Osea 2

Uite ce zice Dumnezeu despre preotia lui Israel, si despre faptul ca ei nu vor mai intra in odihna ci ei vor fi strajeri,dar despre preotia cea sfanta, cea dupa Hristos, proorocul zice ca acestia vor indeplini slujirea Domnului si se vorbeste despre hotararile si randuielile Domnului pentru sarbatori si pentru odihna , care vor pazite cu sfintenie de acestia, randuieli noi.Iara zice undeva despre evrei "nu vor intra in odihna Mea", si ca praznuirile lor sunt o nelegiuire si ca au calcat odihna Domnului.De asemenea zice ca vor inceta praznuirile si zilele de odihna ale lui Israel.Si precum a e scris si in Evrei, El hotoreste din nou o zi, o alta zi caci daca Iosua le-ar fi adus odihna, Dumnezeu le-ar mai fi vorbit de o alta zi de odihna.Aceasta este ziua odihnei pe care Domnul a lasat celor ce au ramas cu El, pe care Domnul a facut-o si a sfintit-o sa ne bucuram intr-ansa precum zice proorocul David, ziua Invierii(Duminica).Aceasta este veselia cea mare si odihna desavarsita spre invierea cea din morti, aceasta este odihna in care nu au intrat iudeii.De asemenea preotia lor s-a intinat , si zilele lor de odihna s-au incalcat, sarbatorile lor au incetat in fata Domnului.Sa ne amintim cum s-a rupt catapeteasma Templului in vinerea cea mare, si cum le-a zis Hristos:De acum vi se lasa casa pustie, si nu ma veti mai vedea pana nu ve-ti zice: Binecuvantat este cel ce vine intru Numele Domnului!.Asta au prevazut si marii profeti ai VT cand au vazut dinainte lipsa de raspuns a lui Dumnezeu in fata evreilor, care s-au tanguit si au zis "pana cand Doamne , nu ne vei mai auzi si nu vei mai cauta".Tot in Osea , Domnul zice voi sfarma arcul lui Israel in valea lui Izreel.Dar si evreii se vor intoarce in zilele cele din urma si vor cunoaste pe Domnul.

[Danut7]

Vin şi eu să îţi spun că pui greşit problema de traducere: “au rămas” din textul Şerban Cantacuzino nu a fost tradus cu “alta” în textul IPS Bartolomeu ci cu “a lăsat (alta)”. Daca ti se pare o inovatie traducerea cu "a lasa" si nu "a ramine" vezi si Biblia Sf. Sinod din 1914: „9. Drept aceea s’au lăsat odihnă norodului lui Dumnezeu”.
Dănuţ7 ţi-a demonstrat că “apoleipo” poate fi tradus cu “a lăsat inapoi” ce implică notiunea de "alta". Dacă această observaţie nu te mulţumeşte, ea este întărită de versiunea Vulgata unde, precum ţi-a spus orthodoxia.i.thanatos, apare cuv. “alta”. Pornind de la observaţia că acel cuvînt se poate traduce “a lăsat alta” şi de la prezenţa cuvîntului “alta” în Vulgata, apare cuvîntul “alta” şi în traducerea IPS Bartolomeu. Folosirea lui „alta” s-a considerat a fi justificată în ideea că acest cuvînt se găseşte şi cu un verset înainte (atît în traducerea Ş. Cantacuzino şi in traducerea de la 1914 cît şi în traducerea ÎPS Bartolomeu).
Dacă nu ai încredere în dicţionarele engleze, forma verbală “απολείπεται” [apoleipetai, fonetic: apolipete] se traduce cu “este rămasă”; dacă într-adevăr “a rămîne” este traducerea verbului “apoleipo” (nu am găsit în dicţionarul ce îl am decît pe verbul „leipo” ce înseamnă “a lipsi”).
Nu ştiu de ce ai introdus în traducerea ta din greacă cuvîntul “încă” (de fapt stiu, daca spui ca tii simbata, probabil introducerea lui "inca" este pentru a va sustine ideea, de fapt e exact de ceea ce acuzi traducerea IPS Bartolomeu...).
Să vedem cum sună în franceză (atenţie, a se privi prudent, nefiind o traducere cu binecuvîntarea vreunui sinod ortodox): 9. Il y a donc un repos de sabat réservé au peuple de Dieu. Deci “apoleipo” este tradus cu “a rezerva”. (nu te superi dacă nu iau în considerare traducerea voastra: Il reste donc un repos sabbatique pour le peuple de Dieu, “reste” s-ar traduce în greacă “apoleipei” iar eu vreau formă verbală "apoleipetai", cea cu “este…”, deci prefer participiul “réservé”)
Ştiu doar puţină greacă, dar pot spune că în textul grecesc nu este vorba de ziua de sîmbătă pe care o întîlnim săptămînal în calendar, deoarece sîmbătă în gracă este la nominativ “to sabbato” (de gen neutru) şi nu are cum să ajungă declinat la vreun caz „sabbatismos”. Deci prefer propunerea de traducere prin intermediar englez la care face referire Dănuţ7: “sărbătoarea de sabat’. De altfel, chiar dacă greaca puţină pe care o ştiu m-ar înşela, că nu este vorba de o sîmbăta calendaristică, o arată tot textul din Evrei 4: 1-13, e vorba de mîntuire (a nu se scoate versetul din context).
Punînd cap la cap lucrurile de mai sus “a rămîne”, “a lăsa” şi “a rezerva” pot avea un sens comun ca în acest exemplu: Ţie îţi este lăsată moştenirea, şi nu lui= Ţie îţi este rămasă (în sensul de: ţi s-a repartizat, ţi-a revenit) moştenirea, şi nu lui= Ţie îţi este rezervată moştenirea, şi nu lui. Toate trei variantele au alt sens decît cel dorit de tine (că ar rîmîne să se serbeze sîmbăta). Presupunem că acest verset ar avea sensul dorit de tine, cum interpretezi versetele 7 şi 8? In ambele ţi se spune că e vorba de o nouă rînduială, de o altă zi.
Deci Evrei 4: 1-13, atît în traducerea Şerban Cantacuzino cît şi în cea de ÎPS Bartolomeu, spun acelaşi lucru, si textul se refera la mîntuire: mozaicii nu au putut intra în ziua a şaptea/ a sîmbetei/ a odihnei/ a sărbătorii din pricina nesupunerii/neascultării lor [in varianta ta, ca s-ar referi la ziua calendaristica de simbata, ar insemna ca inainte de venirea lui Hristos, nu exista ziua de simbata, ori saptamina nu avea 6 zile...], o dată cu patima şi învierea lui Hristos, ni se ofera o nouă zi de odihnă, iar creştinii sînt în curs de a intra în ea.

[tricesimusquintus]

Omule, inca nu te-ai plictisit sa repeti aceleasi prostii? Macar daca erau ale tale, dar nici macar nu-ti apartin.

[Danut7]

pentru ca va invartiti in jurul cozii , ma simt obligat sa pun in tema niste posturi la care nu ati raspuns si nu aveti raspuns, si sa actualizez si pe altii de pe acest topic cu ce s-a discutat pe acest forum , si la modul cel mai absurd la care ne-am coborit ca sa ajungem la ratiunea voastra , se pare ca nici acela nu e de ajuns, ca sunteti fara intelegere duhovniceasca.
precum zice scriptura : "Omul firesc nu primeşte cele ale Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt nebunie şi nu poate să le înţeleagă, fiindcă ele se judecă duhovniceşte. "

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

pentru ca va invartiti in jurul cozii , ma simt obligat sa pun in tema niste posturi la care nu ati raspuns si nu aveti raspuns, si sa actualizez si pe altii de pe acest topic cu ce s-a discutat pe acest forum

Nu te mai osteni degeaba. Cine doreste sa vada ce s-a scris mai inainte da un simplu click, nu-ti va citi repetarile tale inutile. Mai bine adu un argument nou, veridic, probat de Scriptura. Fii sigur ca se vor ascuti toate urechile.

[Danut7]

dezmintestele pe cele readuse in discutie.