Scoaterea religiei din scoli

Dorinta omului de a se sfinti si de a fi un model pentru ceilalti este foarte placuta lui Dumnezeu. Pentru rugaciunile unor astfel de oameni Dumnezeu a facut multe minuni. Numai ca e din ce in ce mai greu sa gasesti astfel de crestini care au darul discernamantului si stiu cand sa spuna ,,da'' si ,,nu''. Mantuirea personala, chiar daca suna egoist, trebuie sa fie prioritara pentru un crestin. De crestini reci si caldicei e plina lumea si chiar si iadul.

Iata am mai gasit cea interesant pe aceasta tema:

Ca Dumnezeu nu este autorul relelor de Sf. Vasile cel Mare

[zxcvbnm]

Am impresia că nu vorbim aceeaşi limbă.
Simt că purtăm un dialog al surzilor.
Astfel că o să adopt un altfel de limbaj, cu ajutorul căruia sper să mă fac mai bine înţeles.


Odată ca niciodată un om murise. Ca orice om, de altfel.
A ajuns în paradis.
Nu se număra printre cei care cereau îndurare – prea puţine dovezi, Doamne, au fost prea puţine, iartă-mă – el fusese credincios, fidel religiei sale, care, ca orice idee religioasă de pe planetă, îi spusese că era singura şi cea mai adevărată dintre religii.
Totuşi el nu a încetat să caute întreaga viaţă Adevărul, nefiind convins de “egocentrismul” religiei pe care o îmbrăţişase.
Privitor la Religie, în esenţă, credea că teologia (teologiile lumii) nu mai păstraseră pentru Dumnezeu decât respectul majusculei, după cum zicea un francez (de origine română, în amurgul gândurilor).
Cuprins de îndoieli a cerut să facă un tur prin lumea de dincolo, căci toată viaţa meditase pe marginea acestei dileme, fără rezultate concrete pe final.
Alături de însoţitor ajunge la zona musulmanilor, printre munţii şi deşerturi, aceştia întindeau covoraşe, se rugau, sortau prudenţi alimentele interzise, dădau rotocoale unei pietre.
Ceva mai încolo un fluviu mare, Gangele; din el scoteau capul câţiva zei cu mai multe braţe, cu trompe de elefant, indieni care se îmbăiau, aduceau ofrande, se rugau.
Printre vulcani şi livezi nemaivăzute o japoneză îngrijea cu dragoste un bonsai, în apropiere alta meşterea la ikebana.
Vizitatorul, ghidat de un sfânt al paradisului, traversează o zonă cu statui de Buddha, printre care câţiva chinezi cântau fericiţi, aprinzând beţigaşe care parfumau împrejurimile.
Mai vizitează câteva locuri ciudate, unde este martor ba la un sacrificiu, ba la confecţionarea unui totem, la scrijelirea semnelor de yin-yang; în unele zone mai stătea oamenii şi degeaba, stăteau aşa pe jos printre măslinii atenieni, mângâindu-se unii pe alţii şi se gândeau ...
Ajung în cele din urmă la o margine de pustiu.
Dar ce este dincolo ? întreabă vizitatorul.
Dealuri, munţi, mări, jungle. Să vorbim în şoaptă, răspunde sfântul ghid.
De ce ? Care să fie motivul oare ?

Păi acolo, undeva, izolaţi cât de bine am reuşit noi, se află locul rezervat ortodocşilor, care sunt convinşi că paradisul este exclusiv al lor şi încercăm să le păstrăm iluzia, PENTRU CA II IUBIM ATAT DE MULT, LA FEL CA PE TOTI LOCATARII NOSTRI, DE ALTFEL.

[cristiboss56]

În prealabil postat de zxcvbnm

Am impresia că nu vorbim aceeaşi limbă.
Simt că purtăm un dialog al surzilor.
Astfel că o să adopt un altfel de limbaj, cu ajutorul căruia sper să mă fac mai bine înţeles.


Odată ca niciodată un om murise. Ca orice om, de altfel.
A ajuns în paradis.
Nu se număra printre cei care cereau îndurare – prea puţine dovezi, Doamne, au fost prea puţine, iartă-mă – el fusese credincios, fidel religiei sale, care, ca orice idee religioasă de pe planetă, îi spusese că era singura şi cea mai adevărată dintre religii.
Totuşi el nu a încetat să caute întreaga viaţă Adevărul, nefiind convins de “egocentrismul” religiei pe care o îmbrăţişase.
Privitor la Religie, în esenţă, credea că teologia (teologiile lumii) nu mai păstraseră pentru Dumnezeu decât respectul majusculei, după cum zicea un francez (de origine română, în amurgul gândurilor).
Cuprins de îndoieli a cerut să facă un tur prin lumea de dincolo, căci toată viaţa meditase pe marginea acestei dileme, fără rezultate concrete pe final.
Alături de însoţitor ajunge la zona musulmanilor, printre munţii şi deşerturi, aceştia întindeau covoraşe, se rugau, sortau prudenţi alimentele interzise, dădau rotocoale unei pietre.
Ceva mai încolo un fluviu mare, Gangele; din el scoteau capul câţiva zei cu mai multe braţe, cu trompe de elefant, indieni care se îmbăiau, aduceau ofrande, se rugau.
Printre vulcani şi livezi nemaivăzute o japoneză îngrijea cu dragoste un bonsai, în apropiere alta meşterea la ikebana.
Vizitatorul, ghidat de un sfânt al paradisului, traversează o zonă cu statui de Buddha, printre care câţiva chinezi cântau fericiţi, aprinzând beţigaşe care parfumau împrejurimile.
Mai vizitează câteva locuri ciudate, unde este martor ba la un sacrificiu, ba la confecţionarea unui totem, la scrijelirea semnelor de yin-yang; în unele zone mai stătea oamenii şi degeaba, stăteau aşa pe jos printre măslinii atenieni, mângâindu-se unii pe alţii şi se gândeau ...
Ajung în cele din urmă la o margine de pustiu.
Dar ce este dincolo ? întreabă vizitatorul.
Dealuri, munţi, mări, jungle. Să vorbim în şoaptă, răspunde sfântul ghid.
De ce ? Care să fie motivul oare ?

Păi acolo, undeva, izolaţi cât de bine am reuşit noi, se află locul rezervat ortodocşilor, care sunt convinşi că paradisul este exclusiv al lor şi încercăm să le păstrăm iluzia, PENTRU CA II IUBIM ATAT DE MULT, LA FEL CA PE TOTI LOCATARII NOSTRI, DE ALTFEL.

Pst ! Să vorbim şi noi încet, din respect pentru grupul tău , ca să-ţi păstrăm iluzia că eşti f. inteligent şi mai ales că deţi "Adevărul" . . .

Maretia Ortodoxiei se dezvaluie in smerenie celor ce sunt dispusi s-o inteleleaga. Dar despre viata in smerenie vorbeste mult mai bine decat as putea vorbi eu filmul Ostrovul.


Ostrovul (Insula)

[zxcvbnm]

În prealabil postat de cristiboss56

Pst ! Să vorbim şi noi încet, din respect pentru grupul tău , ca să-ţi păstrăm iluzia că eşti f. inteligent şi mai ales că deţi "Adevărul" . . .

Îmi pare rău că nu ai prins tâlcul pildei şi nu mă deranjează că eşti ironic.

[cristiboss56]

În prealabil postat de zxcvbnm

Îmi pare rău că nu ai prins tâlcul pildei şi nu mă deranjează că eşti ironic.

Incerc pe cat posibil , sa prind si sa dobandesc ce-mi este de folos si mai ales ceea ce-mi aduce liniste . Pana la urma , tot nu-mi este clar din "pilda " postata de tine , din ce grup faci parte ?

[zxcvbnm]

Din grupul celor care consideră că religia ar trebui să capete caracter opţional în cadrul curriculumului naţional liceal.

[glykys]

În prealabil postat de zxcvbnm

Din grupul celor care consideră că religia ar trebui să capete caracter opţional în cadrul curriculumului naţional liceal.

Cand am trecut in clasa a 9a (adica acum vreo 7 ani), am fost intrebati ce dorim sa studiem: religie sau cosmologie (asta insemnand caracter optional). Insa ghici ce ne-am ales cu totii!