l-am iubit pe dzeu dar acum simt manie

[Seraphim7]

Poate ai auzit de acea parasire de Dumnezeu,in care nu mai ai credinta,esti in deznadejde,esti ca in poeziile lui Bacovia,esti in suferinta.Dar ,cum au zis si ,,colegii'',noi daca nu suntem stimulatii cu ceva nu facem nimic doar asteptam,noi nu-L cautam pe Dumnezeu,asteptam doar harul fara nici un efort ca si*asa e de gratis trebuie doar sa-l primim,atat.Acum mi-aduc aminte de o pilda simpla dar profunda:un om era inchis odata intr-un turn,si era izolat acolo,deodata vede un om trecand pe acolo,striga dupa ajutor dar nu este ajutat si arunca cu o moneda jos,omul de jos o vede o i-a si pleaca.Bun ,acum a doua zi mai trece un o om dar acum cel din turn nu mai arunca cu monede ci arunca cu o piatra,atunci cel de jos se uita in sus sa vada cine l-a lovit.Asa si noi cand avem binecuvantari uitam sa privim in Sus,dar cand ne lovesc necazuri ,tinem privirea tot la Cer dupa izbavire.Domnul sa-ti dea rabdare sa poti duce crucea ce ti-a fost randuita,si sa sti ca nu e mai grea decat ai putea s-o duci.