duminica prima zi din saptamana ?

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Cătăline dragă, eu cred că tu te ţii de glume, căci refuz să cred că eşti atât de opac la ce încerc să-ţi explic... Înţelege că eu nu am treabă cu "ziua când a căzut mana", ci cu ziua sfinţită şi binecuvântată de Dumnezeu la Creaţie şi care mai apoi a fost transpusă în porunca a IV-a a Decalogului. Poruncă ţinută -atenţie mărită!- şi de maica Domnului (Luca 23,56).

Eu inteleg ca nu ai treaba cu ce scrie in Biblie, dar nici noi nu prea avem treaba cu ce fabuleaza cultul adventtist. Inteleg ca argumentele s-au cam terminat. Nu am vazut raspunsul la observatia ca doar cu sapte zile inainte (deci de sabatul adventist, pentru ca nu exista sabat atunci) evreii erau pusi la treaba de Dumnezeu.
Ortodocsii nu sustin ca ziua a saptea nu e sambata evreilor. Ci ca aceea era tinuta inainte de Moise. La fel, zilele creatiei sunt comparatii, nu sunt exact zilele in care a cazut mana. Ca daca evreii se suparau cu o zi inainte ca nu mai aevau ce manca odihna cadea cu o zi inainte. Maica Domnului tinea legea veche, la fel cum si Iisus a fost circumcis. Noi nu mai tinem legea veche, nu stiu daca adventistii sunt cumva circumcisi.

[catalin2]

Cum citim in articolul acesta: http://www.crestinortodox.ro/dogmati...lui-68821.html

"De remarcat ca pentru "odihna", sau zi de odihna, termenul ebraic "Sabbat" apare acum prima data (les. XVI, 23), fiindca mai inainte se numea "Hag Iahve" odihna Domnului (les. XII, 14), transcris in greceste prin plural, poate pentru a o arata ca o sarbatoare saptamanala, care se repeta."
E vorba de saptamana de sarbatorire a Pastilor.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

"De remarcat ca pentru "odihna", sau zi de odihna, termenul ebraic "Sabbat" apare acum prima data (les. XVI, 23), fiindca mai inainte se numea "Hag Iahve" odihna Domnului (les. XII, 14), transcris in greceste prin plural, poate pentru a o arata ca o sarbatoare saptamanala, care se repeta."
E vorba de saptamana de sarbatorire a Pastilor.

Altă prostie cât casa [poporului]! Paştele nu era sărbătoare săptămânală, ci anuală. Iar לַיהוָה חַג (chag l'Yahweh) nu înseamnă "odihna Domnului", ci "sărbătoarea (praznicul) Domnului".

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Altă prostie cât casa [poporului]! Paştele nu era sărbătoare săptămânală, ci anuală. Iar לַיהוָה חַג (chag l'Yahweh) nu înseamnă "odihna Domnului", ci "sărbătoarea (praznicul) Domnului".

Se pare ca progresam, am trecut de la "nu intelegem" la "sunt prostii".
In acel articol se spunea ca termenul de "sabat", adica "odihna", apare doar atunci cand Moise a primit porunca tinerii in ziua a saptea.
Dar sapte zile de odihna, de sarbatoare, fusesera date cu ocazia Pastilor. Iesirea 12, 16, screid e odihna de Pasti: "În ziua întâi să aveţi adunare sfântă, în ziua a şaptea iar adunare sfântă; şi în acele zile să nu faceţi nici un fel de lucru decât numai cele ce trebuie fiecăruia de mâncat, numai acelea să vi le faceţi."
Coreligionari ai dvs. mai avansati in teologie spun de sabatul Pastilor: http://tornafratre.blogspot.com/search?q=coloseni

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

In acel articol se spunea ca termenul de "sabat", adica "odihna", apare doar atunci cand Moise a primit porunca tinerii in ziua a saptea.

Ceea ce este incorect. Termenul [שַבָת] sabat apare încă din cartea Facerii (2,2; 2,3).

În prealabil postat de catalin2

Dar sapte zile de odihna, de sarbatoare, fusesera date cu ocazia Pastilor. Iesirea 12, 16, screid e odihna de Pasti: "În ziua întâi să aveţi adunare sfântă, în ziua a şaptea iar adunare sfântă; şi în acele zile să nu faceţi nici un fel de lucru decât numai cele ce trebuie fiecăruia de mâncat, numai acelea să vi le faceţi."
Coreligionari ai dvs. mai avansati in teologie spun de sabatul Pastilor: http://tornafratre.blogspot.com/search?q=coloseni

Nu doar Paştele era sărbătoare considerată de odihnă (sabat), ci şi alte şase sărbători de pe parcursul anului religios iudaic. Aceste sărbători au fost instituite după Exod, făcând parte din sabatele ceremoniale. Spre deosebire de acestea, sabatul zilei a şaptea (sâmbăta) a fost binecuvântat şi sfinţit de Dumnezeu încă de la Crearea pământului.

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Ceea ce este incorect. Termenul [שַבָת] sabat apare încă din cartea Facerii (2,2; 2,3).

Cred ca semnatarul articolului se referea la acea sarbatoare si cele date evreilor de Domnul. Desi aveau zile de odihna nu se numeau sabat (=odihna).

În prealabil postat de tricesimusquintus

Nu doar Paştele era sărbătoare considerată de odihnă (sabat), ci şi alte şase sărbători de pe parcursul anului religios iudaic. Aceste sărbători au fost instituite după Exod, făcând parte din sabatele ceremoniale. Spre deosebire de acestea, sabatul zilei a şaptea (sâmbăta) a fost binecuvântat şi sfinţit de Dumnezeu încă de la Crearea pământului

Stim ca erau si alte sarbatori de incetare a lucrului, odihna. Toate sarbatorile erau obligatorii, nu numai ziua a saptea. De crearea pamantului au aflat evreii tot de la Moise, ca primele carti sunt scrise de Moise, ceea ce ii spunea Dumnezeu. V-am mai scris, pe timpul lui Iosua intr-o zi soarele a stat pe cer toata ziua, deci fata de ziua data lui Moise sambata ar fi cam duminica.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

Desi aveau zile de odihna nu se numeau sabat (=odihna).

Vă rog nu mai faceţi afirmaţii neverificate. Chiar aşa se numeau: [שַבָת] sabat! Citiţi de exemplu Lev.23,32, unde nu e vorba de sâmbătă, ci de o altă sărbătoare numită sabat (= odihnă).

În prealabil postat de catalin2

De crearea pamantului au aflat evreii tot de la Moise, ca primele carti sunt scrise de Moise, ceea ce ii spunea Dumnezeu.

De crearea pământului ştiau şi înainte de Moise. Adam i-a povestit lui Set, Set lui Arpacşad, Noe, Sem, Avraam, etc. Ce-aţi păţit, v-aţi lepădat brusc de Sfânta Tradiţie?

În prealabil postat de catalin2

V-am mai scris, pe timpul lui Iosua intr-o zi soarele a stat pe cer toata ziua, deci fata de ziua data lui Moise sambata ar fi cam duminica.

Şi v-am răspuns, nu ştiu de ce tot reluaţi lucruri deja lămurite. Evreii nu aveau radiotelescoape, ei calculau ziua după apusul soarelui. Dacă soarele n-a apus, însemna că încă nu se terminase ziua. Simplu!

P.S. V-aş mai spune ceva legat de ziua aceea bublucaşă din timpul lui Iosua, dar mi-e teamă că vă încurc mai rău.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

Nu am vazut raspunsul la observatia ca doar cu sapte zile inainte (deci de sabatul adventist, pentru ca nu exista sabat atunci) evreii erau pusi la treaba de Dumnezeu.

Nici nu am ce răspuns să dau la o aşa prostie. Dumnezeu să-i pună la treabă pe evrei în Sabat? Poate vă referiţi la egipteni. Aceştia nu ţineau cont de religia lor, punându-i la treabă şi în sabat (Ieşirea 5,8).

În prealabil postat de catalin2

Ortodocsii nu sustin ca ziua a saptea nu e sambata evreilor. Ci ca aceea era tinuta inainte de Moise.

Şi eu spun la fel.

În prealabil postat de catalin2

La fel, zilele creatiei sunt comparatii, nu sunt exact zilele in care a cazut mana. Ca daca evreii se suparau cu o zi inainte ca nu mai aevau ce manca odihna cadea cu o zi inainte.

Simplă speculaţie. Şi dacă Creaţia începea cu o zi după, duminica ar fi fost zi de odihnă. Logic.

În prealabil postat de catalin2

Maica Domnului tinea legea veche, la fel cum si Iisus a fost circumcis.

Maica Domnului ţinea legea nouă, căci legea veche fusese deja ţintuită pe cruce.

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Nici nu am ce răspuns să dau la o aşa prostie. Dumnezeu să-i pună la treabă pe evrei în Sabat? Poate vă referiţi la egipteni. Aceştia nu ţineau cont de religia lor, punându-i la treabă şi în sabat (Ieşirea 5,8).

Aceasta prostie era de fapt ceea ce spuneati dvs. si crocomau ca nu intelegeti in alt mesaj.
Eu am dat de cateva ori pasajul din Iesirea 16. Atunci evreii se rascoala si Domnul le spune ca a doua zi va cadea mana si in acea seara vor manca prepelite.
"12. "Am auzit cârtirea fiilor lui Israel. Spune-le dar: Diseară carne veţi mânca, iar dimineaţă vă veţi sătura de pâine şi veţi cunoaşte că Eu, Domnul, sunt Dumnezeul vostru".
13.Iar, dacă s-a făcut seară, au venit prepeliţe şi au acoperit tabăra, iar dimineaţa, după ce s-a luat roua dimprejurul taberei."

Asadar, ca sa manace acele prepelite trebuiau sa le adune (daca erau vii sa le omoare) si apoi sa le pregateasca. Dupa sapte zile, cand s-a instituit Sabatul, mana nu cadea si ei nu puteau prepara mancarea in acea zi. Pasajul dat de dvs. din Egipt nu are legatura cu saptamana de odihna.

În prealabil postat de tricesimusquintus

Simplă speculaţie. Şi dacă Creaţia începea cu o zi după, duminica ar fi fost zi de odihnă. Logic.

Speculatie e ce sustin adventistii, ca exista deja sabatul. Dar acolo spune ca in ziua a cincisprezecea a lunii a doua dupa iesirea din Egipt poporul s-a rasculat. Inseamna ca si-or fi planificat rascoala.

În prealabil postat de tricesimusquintus

Maica Domnului ţinea legea nouă, căci legea veche fusese deja ţintuită pe cruce

Pai duminica este ziua Invierii, nu a rastignirii. Ziua indicata de dvs. este ziua dupa ce a fost rastignit Iisus.

[catalin2]

Ca o completare, pe care nu stiu cati adventisti o stiu, ziua de sabat la evrei incepe in seara zilei de vineri si se sfarseste in seara zilei de sambata (din cate am citit pana apar trei stele pe cer). Deci adventistii oricum nu respecta nici ziua de Sabat tinuta de evrei.