. Iar iluminarea, atat pentru el si pentru toti cei care se regasesc in invataturile lui, cat si pentru mine, a luat nastere in urma unei depresii , anxietati de mic copil, aproape de limita autodistrugerii, lipsa dorintei de a mai trai, dorinta de nonexistenta puternica si o lipsa de sens a vietii. Suferinta cumplita in care esti prins si in care crezi ca nu mai ai scapare, pana atunci cand te lasi abandonat in ea.[/quote]
nu asta cauta si printul Sidhartha? eliberarea de durere?
si traind invatatura asta ai scapat de durere?
uneori durerea (spirituala si trupeasca) e un semn al bolii spirituale.. daca doare, e ceva bolnav...
uneori durerea e o binecuvantare neinteleasa...
Nu vreau sa par ca sunt avocatul durerii dar sustin ne-fuga de durere ci explorarea sufletului omului care are curajul sa sada in durere, sa se inteleaga, accepte, iubeasca, si sa se indragosteasca mai mult de Hristos si de ceilalti oameni purtatori inca de rana sau de rani si cicatrici.
Tu in ce relatie mai esti cu durerea?
__________________
ESTE
|