Crestinismul

[iustin10]

În prealabil postat de N.Priceputu

Uneori da, alteori nu, ca oricare dintre noi. După cum mi-a fost şi starea. Adică dacă la rugăciune nu m-am adunat în sinea mea sau am fost tulburat de ceva, nu l-am simţit. De asemenea, la spovedanie uneori am simţit o mare uşurare. După împărtăşanie, iarăşi, uneori, am simţit o bucurie inexplicabilă. În posturi, de asemenea, mă simt mai liniştit şi mai receptiv.
Însă cred că acestea sunt mai degrabă nişte mângâieri pe care Dumnezeu ni le oferă. Statornicia în stările bune ale sufletului se obţine după ani mulţi de practică. Iar bucuriile acestea duhovniceşti, mângâierile harului, iluminările le primesc cei care se curăţesc mai mult, cei care îşi dedică viaţa întreagă despătimirii, respectiv călugărilor.
Mirenii, însă, cred că obţin şi ei, cu cât înaintează în vârstă, bucuria şi mulţumirea unei vieţi trăite curat, frumos, şi, mai ales, roditoare (nu e cazul meu).

Da,dar oare aceste mici simtiri ale noastre capatate printr-o viata credincioasa, pot sa invinga o forta asa devastatatoare ca mintea noastra nelinistita ,plecata in cautarea fara sfirsit ?Sa asteptam asa ani intregi pina simtirea devine mai puternica?Caci nu e deloc de joaca cu sufletele acestea dezandajduite ,aflate in cautare.Eu il inteleg bine pe guru,ca si eu sint ca el,si vad ca mai sint asa pe forum.Teoretic si eu m-am gindit tot la o solutie ca aceea pe care o propuneti,si anume orientarea spre traire,spre real,spre actiune. Dar nu pot iesi din mine.Tot eu sint cel ce merge la slujbe,tot eu cu gindurile mele. Singura schimbare care mi s-a parut cu adevarat puternica,caci ea actioneaza din interior,este gustarea iubirii. Aceasta ne transforma din niste masini de cautat raspunsuri,in oameni .Viata noastra capata sens,si atunci puterea devoratoare a mintii,e inlocuita de fericirea simpla a trairii in armonie cu tine si cu ceilalti.
Si si legea capata un sens nou,si cunoastrerea ei,caci in fond legea nu isi propune ceva mai inalt decit iubirea.
Deci da,sa facem tot ce a-ti zis: sa mergem la biserica,sa ne rugam,sa luam tainele asa cum sint,sa traim simplu.Dar,mai ales pentru un suflet chinuit de cautari,toate acestea sa le facem cu multa pasiune si intelegere.Doar asa o minte dezamagita de toate,poate gasi farmec in toate