Vizita papala in 2013 ?

În prealabil postat de AlinB

1. Nu cred ca pelerinajele la locurile sfinte meritau viata unor femei si copii, chiar daca nu erau crestini.

2. Faptul ca ne putem bucura acum de Locurile Sfinte nu o datoram deloc romano-catolicilor ci ... bunavointei evreilor. Ironic, nu?

http://www.scarlakidis.gr/ROMANIA/10...-romanian.html

"La 7 iunie 1099, 12.000 de pedeştri şi 1500 de călăreţi ajung în afara zidurilor Sfintei Cetăţi. După 40 de zile de asediu, la 15 iulie 1099, cruciaţii cuceresc Cetatea şi se repetă aceeaşi scenă: măcelul sălbatic al locuitorilor musulmani, precum şi a puţinilor evrei pe care i-au ars de vii în sinagoga lor. Într-o atmosferă de frenezie şi demenţă, au fost măcelăriţi până şi copii mici, de cei, care, chipurile, slujeau pe Dumnezeul Dragostei.

(...)

Înfricoşătorul măcel este descris de diferiţi cronografi care au fost martori oculari. Unul dintre ei, Fulcherius, spune următoarele:

„În jur de zece mii au fost decapitaţi în Templu. Dacă aţi fi fost acolo, picioarele voastre ar fi fost vopsite până la glezne de sângele măcelului. Nici unul dintre ei nu a rămas viu. Nu le-au cruţat nici pe femei, nici pe copii”.1


Asemănătoare este şi descrierea lui Guillaume de Tyr:

„Nu era numai priveliştea trupurilor decapitate şi a mădularelor tăiate, care erau împrăştiate peste tot şi care pricinuiau groază tuturor celor ce priveau. Ci mai înfricoşător era să-i priveşti pe biruitorii înşişi, care erau plini de sângele ce curgea de pe ei, din cap până în picioare. O privelişte ameninţătoare ce pricinuia groază tuturor celor pe care îi întâlneau”.2

(...)

Aceleaşi evenimente sunt descrise şi de cronograful şi preotul latin Raymont d’Agiles, care şochează prin cruzimea descrierii:

„Potopul de sânge care s-a vărsat în acea zi este de necrezut…Însă acestea erau lucruri neînsemnate în comparaţie cu cele ce s-au petrecut în Templul lui Solomon şi în curtea lui. Ce s-a întâmplat acolo? Dacă aş spune adevărul, cred că va trece de limitele credibilităţii voastre. De aceea este suficient să spun cel puţin aceasta, că în Templul lui Solomon şi în curtea lui bărbaţii înaintau călare, iar sângele le ajungea până la genunchi şi la hăţurile cailor. Cu adevărat, a fost o judecată dreaptă şi minu-nată a lui Dumnezeu faptul că acest loc se umpluse de sângele celor necredincioşi”.4

Modul în care preotul francez înfruntă nemilostivul măcel este de-a dreptul inuman. El consideră că spintecarea oamenilor neputincioşi şi a copiilor, a căror singură vină era că locuiau în această Cetate, a fost o judecată dreaptă şi minunată a lui Dumnezeu. Pare de neconceput faptul că o astfel de poziţie să aparţină unui preot.

Chiar şi numai acest punct de vedere oglindeşte ideologia bolnavă care stăpânea în rândurile cruciaţilor. Reflectă, de asemenea, şi ideologia suverană a Bisericii Papale din acea perioadă (şi nu numai), potrivit căreia sufletul unui musulman sau al unui alt necredincios era deja condamnat sau pierdut şi, prin urmare, viaţa lui nu are o valoare deosebită. Această ideologie şi aceste măceluri l-au îndemnat pe istoricul britanic Sir Steven Runciman să caracterizeze cruciadele drept o hulă împotriva Duhului Sfânt.5"

Spalacitii sunt o rasa inferioara, capabila doar de trei lucruri: politica marsava/masacre sinistre, afaceri hotesti, si spiritualitate falsa. Sunt obsedati de deseurile lor de credinte in criminalii lor de zei ai razboiului si violentei...odin si alti idoli de trei eurocenti gauriti.
Alin, stiam toate astea. Ca sa fiu clar: arderea ereticilor pe rug si cruciadele sunt crime impotriva umanitatii. Si nu, nu o spun in sensul lesinat si pervers de juridic al limbajului politic international al spalacitilor pentru care, nu-i asa (gunoaie subiective!) doar dusmanii lor sunt "criminali", "rai", "incalca drepturile omului".