Problema de suflet...mica?

[jalina]

În prealabil postat de Demetrius

Faptul ca esti o persoana deosebit de ambitioasa se deduce din faptul ca reusesti ceea ce-ti propui, ca vrei sa faci inca o facultate(succes!), ca ai intrat pe acest forum doar cu drama ta personala(cu toate ca ai o cultura superioara), ca vrei sa raspunzi aici fiecarui mesaj si din faptul ca la interviuri (la care ai participat ca sa ajungi langa el!!!!!!!!) n-ai gasit ce-ai dorit.
Dar... oare ce-ai dorit? Ai dorit sa fi si fericita si bine platita?
Hm! Le-ai dorit pe toate si... iata ce-ai obtinut! Neacceptand ce ti s-a oferit, acum culegi ce-ai ales.
Cum crezi ca s-a simtit el cand tu ai refuzat posturile de la interviurile din orasul lui? Iti spus eu: s-a simtit acolo unde l-ai pus tu, pe locul 2.
Prin urmare, cum poti avea despre el o parere buna daca refuzi un job langa el? Deci parereata despre el e proasta. Poate ca ai o parere prea buna despre tine; poate.
Prin inscrierea pe acest forum si relatarea publica a suferintei tale, eu vad ca tu nu accepti usor situatia si cauti suport sa te ambitionezi in continuare; am avut si eu sufrinte, dar n-am spus nimic nimanui.

Acum nu se pune problema sa-l uiti, sa cauti pe altcineva, sau sa-ti schimbi sentimentele(care vad ca sunt frumoase si solide), ci se cere sa fi stapana pe ele(pe sentimente) si sa te detasezi de suferinta care te macina. Ar putea dura o saptamana.

Tot ce ai trait va ramane ca bogatie in sufletul tau si te va innobila; daca vei tine seama pe viitor de ea, sunt convins ca vei trai o viata fericita, poate chiar alaturi de el sau fara el.
E important sa te linistesti acum ca/si sa nu gresesti.
Astept raspunsul tau.

Referitor la job. Daca acceptam jobul respectiv inseamna sa ma mut si sa stau in chirie, nu era vorba de bani ci de faptul ca trebuia sa mai fac si ceva naveta pe langa si astfel imi era mai greu. Insa nici asta nu ar fi fost o problema pana la urma, as fi acceptat postul ca sa fiu aproape de el numai ca problemele cu mama lui deja incepusera si tocmai el mi-a spus ca poate ar fi mai bine sa nu ma mut, sa raman acasa si sa ne mai punem niste bani deoparte. Am vazut atunci ezitarea lui, ca nu mai doreste sa ma mut si astfel am renuntat, am simtit ca am pierdut sprijinul sau. Vreau sa punctez ca eu aici am un serviciu destul de bun si stabil. Totusi nu sunt o aiurita si nu ma avant chiar asa pe taramuri necunoscute, sa renunt chiar asa usor la tot ceea ce am reusit prin munca si cu ajutorul lui Dumnezeu.
Iti multumesc pentru cuvintele frumoase si pentru incurajare

[iustin10]

Dumnezeu este un Dumnezeu al bucuriei
Suferinta apare doar cand ne indepartam de El.
De ce apare ? Pentru ca El vrea cu gelozie sa ne faca fericiti si sa ne intoarca la El.
Dumnezeu este iubire, deci nu este impotriva iubirii .Doar ca nu trebuie sa iubim nimic mai mult decat pe El. Cine ar sti sa il iubeasca pe Dumnezeu , ar stii sa ii iubeasca si pe ceilalti .
Bucura -te in suferinta ta ,caci ea e binefacatoare,e ca o roua pentru sufletul tau ,si asa cum ai cunoscut puterea iubirii pamantesti,o poti cunoaste si pe cea a iubirii ceresti.
Roaga-te doar neincetat , cand iti vin ganduri , dureros de duioase , roaga te :Doamne Dumnezeu meu nu ma parasi ! Daca iti vei urla durerea care este foarte mare,si ajutorul lui Dumnezeu va fi pe masura .
Si un singur lucru sa ai in minte ,ca de abia dupa aceasta trecere prin valea plangerii ,vei invata cu adevarat sa iubesti ,inclusiv pe iubitul tau .Ca il vei redobandi linistita in mintea ta ,si nu vei mai suferi ,caci nu vei mai fi obsedata de barbatul din el,ci il vei iubi simplu si curat,ca om.
Erai rece ,deci aveai neoie de sentiment in viata ta .Acum a fost nevoie de suferinta ,ca sa ajungi in sfarsit la intelepciune,care este unirea mintii cu inima

[CristianV]

În prealabil postat de iustin10

Dumnezeu este un Dumnezeu al bucuriei
Suferinta apare doar cand ne indepartam de El.
De ce apare ? Pentru ca El vrea cu gelozie sa ne faca fericiti si sa ne intoarca la El.
Dumnezeu este iubire, deci nu este impotriva iubirii .Doar ca nu trebuie sa iubim nimic mai mult decat pe El. Cine ar sti sa il iubeasca pe Dumnezeu , ar stii sa ii iubeasca si pe ceilalti .
Bucura -te in suferinta ta ,caci ea e binefacatoare,e ca o roua pentru sufletul tau ,si asa cum ai cunoscut puterea iubirii pamantesti,o poti cunoaste si pe cea a iubirii ceresti.
Roaga-te doar neincetat , cand iti vin ganduri , dureros de duioase , roaga te :Doamne Dumnezeu meu nu ma parasi ! Daca iti vei urla durerea care este foarte mare,si ajutorul lui Dumnezeu va fi pe masura .
Si un singur lucru sa ai in minte ,ca de abia dupa aceasta trecere prin valea plangerii ,vei invata cu adevarat sa iubesti ,inclusiv pe iubitul tau .Ca il vei redobandi linistita in mintea ta ,si nu vei mai suferi ,caci nu vei mai fi obsedata de barbatul din el,ci il vei iubi simplu si curat,ca om.
Erai rece ,deci aveai neoie de sentiment in viata ta .Acum a fost nevoie de suferinta ,ca sa ajungi in sfarsit la intelepciune,care este unirea mintii cu inima

Ai scris niste cuvinte foarte frumoase ce numai adevar graiesc.

Si eu trec printr-o situatie asemanatoare. Am fost de m-am sfatuit cu duhovnicul meu, si urmatoarele cuvinte mi-au ramas in minte: Uneori poate te vei ruga lui Dumnezeu sa iti ofere ceva, in cazul tau, pe fostul tau iubit inapoi. Dupa multa ruga este posibil chiar sa se intample acest lucru. Dumnezeu doar ti-a indeplinit dorinta. Dar nu ai garantia ca va fi o relatie ce va dura. Se poate termina si tu vei suferi din nou. Cel mai bine, roaga-te lui Dumnezeu sa iti ofere ceea ce considera El ca este mai bine pentru tine. Numai El stie ce este in sufletul tau, in sufletul lui, in sufletele noastre. Numai el stie ce este mai bine pentru tine. Ai incredere, roaga-te la Maica Domnului, citeste "Acatistul Maicii Domnului - Bucuria tuturor celor necajiti" si cu credinta in Dumnezeu, te va ocroti si iti va da ce este mai bun in viata ta.

Din experienta personala, ma simt mult mai aproape de Dumnezeu, si durerea si suferinta a inceput sa se transforme in dragoste fata de Dumnezeu. Mi-a schimbat complet viata. Sunt mai calm, mai linistit, un om mai bun si mai aproape de Cel de sus.

[gabriela8]

Am citit cu atenţie postările şi Alin B a pus punctul pe I dacă aş putea spune aşa.
Deşi sub influenţa emoţiilor şi sentimentelor nu vezi realitatea încearcă să o vezi si nu mai trăi cu vise. Nu iţi fac bine, crede-mă, am trecut prin asta. Nu vei ajunge decât să respingi orice propunere a unui alt băiat şi nu e bine. Chiar dacă s-ar întoarce la tine, nu ai fi fericită. Te-a rănit odată, crezi că nu o va face din nou? În mintea ta îl aperi şi îl consideri potrivit pentru tine dar nu este din moment ce s-a separat de tine.
Nu renunţa la serviciul tău şi la siguranţa ta decât atunci când cel de lângă tine este un sprijin real, când merită să faci acest efort.
Nu cred ca ţi-ar plăcea ca soţul tău să fie un întreţinut şi viaţa impreună cu soacra e complicată oricât de amabilă e soacra. Niciodată nu vei avea legătura cu ea precum o are cu fiul ei.
Lasă-ţi inima liberă şi nu îndepărta pe nimeni din cei care ar dori să te cunoască. Nicidecum să nu îi compari, e cea mai mare greşeală şi rişti să rămâi singură.
Mai interesează-te despre familia lui, vezi cum sunt priviţi de vecini, poate ai surprize...

Minte senină şi în inimă lumină!

În prealabil postat de gabriela8

Am citit cu atenţie postările şi Alin B a pus punctul pe I dacă aş putea spune aşa.
Deşi sub influenţa emoţiilor şi sentimentelor nu vezi realitatea încearcă să o vezi si nu mai trăi cu vise. Nu iţi fac bine, crede-mă, am trecut prin asta. Nu vei ajunge decât să respingi orice propunere a unui alt băiat şi nu e bine. Chiar dacă s-ar întoarce la tine, nu ai fi fericită. Te-a rănit odată, crezi că nu o va face din nou? În mintea ta îl aperi şi îl consideri potrivit pentru tine dar nu este din moment ce s-a separat de tine.
Nu renunţa la serviciul tău şi la siguranţa ta decât atunci când cel de lângă tine este un sprijin real, când merită să faci acest efort.
Nu cred ca ţi-ar plăcea ca soţul tău să fie un întreţinut şi viaţa impreună cu soacra e complicată oricât de amabilă e soacra. Niciodată nu vei avea legătura cu ea precum o are cu fiul ei.
Lasă-ţi inima liberă şi nu îndepărta pe nimeni din cei care ar dori să te cunoască. Nicidecum să nu îi compari, e cea mai mare greşeală şi rişti să rămâi singură.
Mai interesează-te despre familia lui, vezi cum sunt priviţi de vecini, poate ai surprize...

Minte senină şi în inimă lumină!

Desigur, e bine sa stea tinerii singuri. Dar, daca nu se poate? Ce face un baiat cu venituri modeste care nu-si permite sa inchirieze o garsoniera? Isi duce parintii la azil pentru a se putea insura? Inchiriaza, totusi, o garsoniera, apoi se plange ca nu-i ajung banii?

Eu cred ca uneori ne mai si adaptam conditiilor concrete. Sigur ca locuirea impreuna cu parintii reprezinta o proba a rabdarii si necesita multa intelepciune din partea nurorii si a soacrei. Si frica de Dumnezeu.

[jalina]

În prealabil postat de CristianV

Ai scris niste cuvinte foarte frumoase ce numai adevar graiesc.

Si eu trec printr-o situatie asemanatoare. Am fost de m-am sfatuit cu duhovnicul meu, si urmatoarele cuvinte mi-au ramas in minte: Uneori poate te vei ruga lui Dumnezeu sa iti ofere ceva, in cazul tau, pe fostul tau iubit inapoi. Dupa multa ruga este posibil chiar sa se intample acest lucru. Dumnezeu doar ti-a indeplinit dorinta. Dar nu ai garantia ca va fi o relatie ce va dura. Se poate termina si tu vei suferi din nou. Cel mai bine, roaga-te lui Dumnezeu sa iti ofere ceea ce considera El ca este mai bine pentru tine. Numai El stie ce este in sufletul tau, in sufletul lui, in sufletele noastre. Numai el stie ce este mai bine pentru tine. Ai incredere, roaga-te la Maica Domnului, citeste "Acatistul Maicii Domnului - Bucuria tuturor celor necajiti" si cu credinta in Dumnezeu, te va ocroti si iti va da ce este mai bun in viata ta.

Din experienta personala, ma simt mult mai aproape de Dumnezeu, si durerea si suferinta a inceput sa se transforme in dragoste fata de Dumnezeu. Mi-a schimbat complet viata. Sunt mai calm, mai linistit, un om mai bun si mai aproape de Cel de sus.

Ai dreptate, la inceput m-am rugat pentru el, il vroiam inapoi, insa de o saptamana am realizat ca poate voia lui Dumnezeu este alta, sau poate toate astea ne ajuta sa crestem. Am inceput sa ma rog pentru linistea sufletului meu si ca Dumnezeu sa ma intareasca sa pot accepta voia Lui. Iti multumesc pentru rabdare si sfat

[jalina]

În prealabil postat de iustin10

Dumnezeu este un Dumnezeu al bucuriei
Suferinta apare doar cand ne indepartam de El.
De ce apare ? Pentru ca El vrea cu gelozie sa ne faca fericiti si sa ne intoarca la El.
Dumnezeu este iubire, deci nu este impotriva iubirii .Doar ca nu trebuie sa iubim nimic mai mult decat pe El. Cine ar sti sa il iubeasca pe Dumnezeu , ar stii sa ii iubeasca si pe ceilalti .
Bucura -te in suferinta ta ,caci ea e binefacatoare,e ca o roua pentru sufletul tau ,si asa cum ai cunoscut puterea iubirii pamantesti,o poti cunoaste si pe cea a iubirii ceresti.
Roaga-te doar neincetat , cand iti vin ganduri , dureros de duioase , roaga te :Doamne Dumnezeu meu nu ma parasi ! Daca iti vei urla durerea care este foarte mare,si ajutorul lui Dumnezeu va fi pe masura .
Si un singur lucru sa ai in minte ,ca de abia dupa aceasta trecere prin valea plangerii ,vei invata cu adevarat sa iubesti ,inclusiv pe iubitul tau .Ca il vei redobandi linistita in mintea ta ,si nu vei mai suferi ,caci nu vei mai fi obsedata de barbatul din el,ci il vei iubi simplu si curat,ca om.
Erai rece ,deci aveai neoie de sentiment in viata ta .Acum a fost nevoie de suferinta ,ca sa ajungi in sfarsit la intelepciune,care este unirea mintii cu inima

Iti multumesc pentru vorbele intelepte. Voi incerca sa ma inarmez cu rabdare si rugaciune pentru a dobandi acea intelepciune de care am nevoie