Drumul spre calugarie

[anita]

În prealabil postat de sophia

Si in final: nu este suficient sa te rogi, sau sa mergi la biserica, sau sa nu mananci. Ortodox inseamna si sa fii mereu smerit si bun. Este valabil si pentru buni si strabuni.
.

Ma ierti ca revin ,tot ce ai spus tu este o conditie necesara pentru a te transforma in bine
De aici si bunatatea si smerenia .E adevarat ai uitat sa spui ceva foarte important :spovedania la un duhovnic bun care te poate ajuta sa sporesti.

"Oameni buni, pentru ce judecati si batjocoriti lumea? Pentru ce ii puneti pe toti in aceeasi oala? Dupa ce criterii judecati voi? De unde ii stiti voi pe toti?"

Eu cred ca intentia nu a fost sa ii judece pe toti ca fiind rai ci sa faca o comparatie intre "toti" care traiau pe vremea bunicilor si "toti" care traiesc in ziua de azi.

Si nu stiu daca e neaparat rau sau bine, dar niste schimbari sunt evidente in ziua de azi.

Ceea ce era o gluma intr-un videoclip muzical unde intr-o comunitate americana de habotnici revistele playboy aveau ca poze niste femei care isi dezgoleau gleznele, intr-un fel pe vremea bunicilor era adevarat.

La ei nu era la moda sa vezi femei dezbracate ca sa o alegi pe cea care arata mai bine sau sa alegi dintr-o gama diversa de produse pe cele care te elibereaza de stres, durere, sau iti ofera senzatii care mai de care mai deosbite.

La ei totul se obtinea prin munca; daca voiau prajituri, si le preparau, nu mergeau imediat la cofetarie ca sa ia ei, inaintea urmatorului client, prajitura care pare mai apetisanta.

Pentru asta aveau nevoie de sanatate si putere de munca si cum nu exista o gama de nutritionisti, medicamente etc, se bazau mai mult pe ajutorul lui Dumnezeu.

Pentru vremea care le infleunta recolta, pentru copiii primiti pe care nu si-i "planificau familail"..erau mai legati de Dumnezeu si probabil de asta erau mai dedicati rugaciunii.

Astazi, cu toate progresele tehnologiei, tehnicii, stiintei etc, oamenii au ajuns mai "independenti"...au ajuns sa se conduca mai mult dupa ei insisi, si sa-L considere mai mult pe Dumnezeu un fel de optiune sau un specialist in probleme de credinta sau spiritualitate la care apeleaza cand au nevoie si cand nu exista alt specialist pentru asa ceva.

Si acum e doar o parere intuitiva a mea..Au aparut tot felul de carti de rugaciuni si acatiste pe piata disponibile tuturor credinciosilor, si e un lucru bun dar...dupa parerea mea probabil incorecta si mandra, observ tot felul de oameni prin biserici citind rugaciuni complicate si acatiste parca asteptand ca prin asta sfantul respectiv sa nu-i refuze...mai inainte de a fi stabilit un canal de comunicare intre ei si Dumnezeu sau sfantul respectiv, inainte de a fi invatat bazele rugaciunii prin practicarea ei.(adica senzatia ca Dumnezeu te-a auzit, si asculta ce ii spui, nu e doar un monolog etc)

Ori bunicii nu aveau solutii "de-a gata", nu cumparau de la biserica produse care sa le "aranjeze" relatia cu Dumnezeu, munceau in felul lor pentru asta.

Nu zic ca toti oamenii de azi sunt la fel, dar exista o tendinta a vremurilor.Noi din ziua de azi avem mai mult impresia ca ne putem descurca si fara Dumnezeu.

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de sophia

De fiecare data cand vad ca s-a mai scris ceva pe acest fir tot mai sper ca este in fine ceva la subiect. Dar nu.
Si mereu imi propun sa nu mai intru pe acest forum, dar tot mai sper sa gasesc lucruri interesante. Tot nu.

Eu nu reusesc in ruptul capului sa inteleg de ce unii se lauda ca citesc aia si aia si aia, carti minunate si ziditoare si cat credinta si au duhovnici buni si se mantuiesc si totusi vin scriu si pe forum asa cum scriu si batjocoresc oamenii.

La ce va foloseste ceea ce cititi, ca este Agarbiceanu, sau parintele Cleopa sau sfanta scriptura?

Cand vad mesajele lui Zaharia si acum si ultimul mesaj al lui Mosh-Neagu (chiar da cu bata in balta aici, ca in general scrie mai mai cu minte si suflet, sau il confund eu cu altcineva mereu (mai este cineva ca scrie in mod asemanator).

Pun toata lumea in aceeasi oala, ca sunt legume, sau nasturi, sau pantofi. La ei toti sunt la fel, buni de facut ciorba.

Bunicii sunt grozavi ca se roaga inainte sa mearga la camp si seara si etc.
Lucreaza pana in seara dar nu se spune daca merg si la biserica. Nu conteaza.
Se da cu paru in restul lumii, inclusiv in rude, ca nu fac la fel.

Ca de ce se uita lumea la televizor, de ce are mancare si termopane si sot/sotie si de ce monahii si altii au timp sa se roage.

Si socul mare - preotii nu trebuie sa se roage pentru lumea intreaga
(din nou spun ca eu ma descurc sa diferentiez in anumite mesaje unde este ironia si unde este realitatea).
Ca cerem de la dumnezeu averi si putere peste altii si cate si mai cate.

Oameni buni, pentru ce judecati si batjocoriti lumea? Pentru ce ii puneti pe toti in aceeasi oala? Dupa ce criterii judecati voi? De unde ii stiti voi pe toti?

Si as vrea numai sa spun punctual asa:

1. Ce faceau bunicii de la tara e treaba lor. La ce ora se sculau, la ce ora se rugau si la ce ora munceau. Sef nu aveau (doar daca munceau la stapan), poate mai aveau si ei si ore de odihna. In fine, nu stiu eu.

Cert este ca exista si la tara si la oras oameni de toate felurile. Punct.

2. Da, trebuie sa ne rugam si sa mergem la biserica. Nu scrie insa nicaieri nici la ce ora, nici cat sa dureze. Important este sa fie facut cu suflet, cu buna voie. Exista timp peste zi si pentru rugaciune, exista slujbe si seara si dimineata la biserica si duminica si in timpul saptamanii.

3. Cred ca toti au scris cel putin o data pe acest forum: nu mai judecati pe altii, nu mai dati cu bata. Asta este un pacat si cu toate rugaciunile si tot mersul la biserica nu va veti mantui daca tot faceti asa.
Mai bine ati spune duhovnicului de ispita asta permanenta.

4. Ce faceau bunii si strabunii nostri? Eu una nu stiu. Stiu numai ca noi astazi vrem sau nu vrem avem sau trebuie sa avem serviciu ca sa putem trai si avem sefi care ne dau afara daca nu ne ducem.
Si nu putem lasa grija numai pe Dumnezeu si nici sa ne ostenim numai cat putem. E drept, asa ar trebui, dar nu este posibil nici macar la manastire.
Si nici bunii si strabunii nu puteau sa faca altfel: animalele cereau, campul si gradina trebuiau lucrate ca sa nu se strice.

5. Indiferent cat ne rugam noi si ce facem, preotii de aia s-au facut preoti ca se roage pentru si impreuna cu lumea. Altceva ce sa faca?
Medicul trateaza, avocatul apara sau condamna in procese.

6. De ce au monahii si altii timp sa se roage si altii nu? Depinde de programul si activitatile fiecaruia.
In manastire te duci ca sa te rogi. Exista un program de multe rugaciuni in zi si in noapte. Se mai face si ascultare. Servicu nu au, copii nu au, sot/sotie nu au. O.K.?

In lume oamenii au serviciu. Unii lucreaza si sambata si duminca si in sarbatori. Dupa profesie si cerintele angajatorului. Fiecare insa se poate organiza sa aibe timpul pentru rugaciune si mers la biserica. Si te poti ruga si "din mers", sau intr-o pauza, sau mai stiu eu. Sigur ca cel mai bine este sa ai linistea si starea si singurateatea ca sa o faci mai bine.

7. Mantuire se face si in manastire, si in familie (cu sot/sotie, copii sau fara copii) si in singuratate (necasatorit dar in lume).
Ca mananci sau nu, ca te mai si relaxezi, ca te culturalizezi sau nu, ca ai rude, prieteni etc. Nu conteaza. Important este sa nu uiti de Dumnezeu si sa fi smerit.

Si in final: nu este suficient sa te rogi, sau sa mergi la biserica, sau sa nu mananci. Ortodox inseamna si sa fii mereu smerit si bun. Este valabil si pentru buni si strabuni.

Va rog sa reveniti totusi la subiect.

Mai Sophia, tu nu ai un suflet rau, dar tare te mai superi daca cineva, cumva, undeva... face o aluzie care ti se pare ca te cuprinde si pe tine!... De ce obligi tu, prin modul tau de a pune in pagina gandurile, sa-i dam dreptate fratelui Zaharia care face incercari... dramatice, sa gaseasca un pic de coerenta in credinta ta? Eu tot incerc sa nu privesc la zbuciumul tau interior, ci la suflet. Fiindca am vazut de atatea ori ca mult suflet pui atunci cand scrii un mesaj, chiar daca "circuitele" sunt conectate la "Inalta tensiune"... Din punctul meu de vedere, cred ca cel care pune suflet, va intelege intr-un final cum se "asambleaza" boii la caruta si va reusi astfel sa miste caruta din loc cu intregul ei "bagaj de cunostinte"!
Nu, Sophia, eu chiar nu fac bascalie, ci vreau sa te determin intr-un fel sau altul sa intelegi ca aici, in mod macar ipotetic, nimeni nu are nimic cu nimeni.
Tu (si cand spun tu, vreau sa intelegi prin asta un exces de personalitate unde smerenia este acoperita de balariile mandriei), esti mereu razvratita si insisti sa cauti altceva si nu te multumesti cu ce gasesti, nu pentru ca n-ar avea nimic ziditor, ci fiindca esti asa de pornita incat nici nu vrei sa fie ceva ziditor in mesajul cuiva, daca nu cade absolut perfect pe "amalgamul" tau. Dealtfel, recunosti ca te complaci in acest amalgam (altfel nu ai cauta cu atata frenezie, milioane de raspunsuri, cand ele se afla intotdeauna sub nasul tau), dar nu ai "smerenia ascultarii". Cine "cauta", gaseste raspunsuri si in zborul unei pasari, Sophia!
Acum sa nu ma intelegi gresit. Eu nu vreau, prin mesajele mele, sa intru in gratiile cuiva, ca despre laude... sper sa ma fereasca Dumnezeu. Dar si sa ne luam de om doar asa, cum o faci tu, fiindca NU VREI sa intelegi, nu fiindca nu ai putea, mie mi se pare putin a "Gigi Contra". Daca ai un gand bun si curat, fara frustari si ofuscari, pur si simplu, o reflectie chiar daca nu-ti apartine in intregime, dar poate ajuta in indreptarea altora, vino cu pace in suflet, si spune-ne-o si noua. Daca vii mereu cu sagetile pregatite ca pentru razboi, ma tem ca vom pierde cu totii!
Poate tu NU gasesti legatura dintre mesaje, fiindca iti spuneam, nu prea esti "conectata" pe frecventa care trebuie si automat te umpli de paraziti care-ti electrizeaza parul bucalat!... Cauta frecventa, iar linistea te va cuprinde si pe tine ca si pe ceilalti.

Revenind la subiect, spunea Leonte mai sus:
sec IV -> "Toti se vor mantui, eu singur voi pieri."
Sec XX-XXI -> "Toti ceilalti vor pieri, doar noi ne vom mantui."
Apoi Zaharia a completat in mod extraordinar ideea lui Leonte.
Ce-am facut eu nu a fost decat sa arat un adevar crud: noi, ortodocsii, sustinem ca ne mantuim numai noi, iar ceilalti care nu sunt ortodocsi, nu. Cand de fapt nu facem nimic cu adevarat ca sa ne mantuim, desi conditii de rugaciune ne-am facut, fiindca lucreaza masinile pentru noi. Dar in timp ce masinile lucreaza, noi ne inchinam idolilor, nu lui Dumnezeu. De aici si trimiterea la cartea lui Agarbiceanu, care mi s-a parut extrem de elocventa in acest sens. Tu nu gasesti conectiuni pentru ca nu vrei sa le accepti, nu fiindca n-ar exista! Nimeni nu judeca pe nimeni, ci doar privim cu mare tristete cum ne risipim in cele patru vanturi. Cine spune ca X, Y, sau Z, care acum este ratacit, nu va incepe de maine o viata care ii va aduce cu siguranta mantuirea? Eu unul, daca privesti in urma, chiar asta-i spuneam lui Zaharia despre tine sau despre oricare dintre noi! N-o lua la modul personal; fie ca vrem, fie ca nu vrem, toti suntem in aceiasi oala, Sofia, chiar daca parerea noastra despre noi este alta!...

[rainrainbow]

În prealabil postat de leonte

Sunt foarte multe astfel de exemple si ele incep imediat dupa Edictul de la Milan, iar Patericul Egiptean este o veche marturire in acest sens. Diferenta dintre sfintii patericului si ierarhii contemporani ai Imperiului Bizantin (sau ce a mai ramas din el), consta in felul de a pune problema. Iata un exemplu antagonic de abordare a problemei mantuirii:

sec IV -> "Toti se vor mantui, eu singur voi pieri."
Sec XX-XXI -> "Toti ceilalti vor pieri, doar noi ne vom mantui."

acum calugaria e adaptata la vremurile noastre,nu mai exista nimeni care poata sa atinga masura parintilor din trecut.totusi Dumnezeu a spus ca cine va rezista pana la capat la ispitele vremurilor din urma(pt ca cu siguranta le traim) va fi mai incununat decat au fost cei dintai.

[Dumitru73]

În prealabil postat de rainrainbow

acum calugaria e adaptata la vremurile noastre,nu mai exista nimeni care poata sa atinga masura parintilor din trecut.totusi Dumnezeu a spus ca cine va rezista pana la capat la ispitele vremurilor din urma(pt ca cu siguranta le traim) va fi mai incununat decat au fost cei dintai.

"de se va stradui cineva, de dimineata si pana seara, poate ajunge la masura dumnezeiasca" - Patetic (cred).
acum de ce nu mai poate?

[rainrainbow]

În prealabil postat de Dumitru73

"de se va stradui cineva, de dimineata si pana seara, poate ajunge la masura dumnezeiasca" - Patetic (cred).
acum de ce nu mai poate?

"studiaza Sf Scriptura,spune Sf Simeon Noul Teolog si scrierile Sf.Parinti,indeosebi cele ce te indeamna la fapte,pt ca,comparand cu invatatura lor sfaturile si purtarea invatatorului,sa le poti vedea ca in oglinda;ceea ce corespunde cu Sf Scriptura sa ti insusesti si sa tii in cugetul tau,iar ceea ce e mincinos si netrebnic sa cunosti si sa respingi,pt a nu fi amagit.trebuie sa stii ca n zilele noastre au aparut multi invatatori falsi si multi mincinosi.
acum mai mult ca oricand este adevarata rugaciunea proorocului:mantuieste ma Doamne,ca a lipsit cel cuvios,ca s a imputinat adevarul de la fiii oamenilor desertaciuni a grait fiecare catre aproapele sau,buze viclene si in inima rele au grait(psalmul 11:2)
Cuviosul Simeon a trait in sec 10 dp Hr,cu 900 de ani inaintea noastra.odata cu scurgerea timpului tot mai mult si mai mult se micsora nr adevaratilor conducatori ai monahismului"
(staretii).

[rainrainbow]

În prealabil postat de Dumitru73

Patetic (cred).

poate vrei sa spui Pateric

Iata ce inseamna calugaria si drumul greu pe care il are de parcurs cel, care isi ia crucea si vrea sa devina calugar. Un film, care m-a impresionat f mult:
http://www.youtube.com/watch?v=AJZr3AlEvoQ

[rainrainbow]

În prealabil postat de Miha-anca

Iata ce inseamna calugaria si drumul greu pe care il are de parcurs cel, care isi ia crucea si vrea sa devina calugar. Un film, care m-a impresionat f mult:
http://www.youtube.com/watch?v=AJZr3AlEvoQ

multumesc f mult pt film :-* abia astept sa ma uit
si permite mi sa te contrazic putin: drumul ala greu(chiar daca inca n am intrat in joc) pe care multi il vad asa,ba mai mult ca fiind imposibil(si pe mn m a smintit la inceput scara lui ioan scararu,dar am inceput s o inteleg) este o adevarata placere.in lume cand esti lovit de necazuri si suferinte,iti revii greu,ramai cu traume uneori si ii invinovatesti pe toti,mai putin pe tine insuti sau chiar nu ti revii deloc te apasa atat de mult constiinta incat sufletul tau ranit de o moarte sufleteasca ajunge sa comita in final si propria moarte trupeasca,lipsit fiind de orice nadejde si asa se preda diavolului.daca traieste el va ramane pana la sfarsit cu starea de moarte sufleteasca si va fi un pierzator,neiubit si nemangaiat de nimeni.fara sa punem la socoteala viata sociala,profesionala,ma refeream strict la suflet.aici in lume cerem ajutorul lui Dumnezeu numai la nevoie si mereu ne gasim scuze ca de ce nu traim duhovniceste.noi vrem sa fim in randul lumii in loc sa fim in randul ingerilor.daca tu vezi un om pe strada care zambeste sa nu crezi ca n are necazuri sau nu trece prin starea aia groaznica de pustiire.
la manastire stii macar ca lupti pt Cel care te iubeste cu adevarat si neconditionat,care te dezvolta d.toate.p.d.v. si daca mori pt El nu ajungi in mainile diavolului.prefer ca viata mea sa fie in pericol pt Cel care ma iubeste cu adevarat ca stiu ca as avea sanse sa ajung la El,decat sa mor(sufleteste sau trupeste,depinde ce alegi) pt un om si sa pierd vesnicia.dupa suferinta vine fericirea peste fire,in lume niciodata.adica in toti anii astia de tristete am descoperit singura fericire in Dumnezeu.si nimic nu se compara cu ea,nimic de pe pamantul asta degradat.asa ca merita indurat inceputul,adica renasterea noastra prin pocainta.cine n ar vrea vindecare?chiar completa...

În prealabil postat de Miha-anca

Iata ce inseamna calugaria si drumul greu pe care il are de parcurs cel, care isi ia crucea si vrea sa devina calugar. Un film, care m-a impresionat f mult:
http://www.youtube.com/watch?v=AJZr3AlEvoQ

Acum am terminat de vizionat acest film. Este intr-adevar impresionant. Multumim, Anca.