Sanatate

[Parascheva16]

In Familia Ortodoxa au scris in jur de 5 articole pe tema telefoanelor mobile si cum afecteaza ele sanatatea si viata copiilor si tinerilor. Le recomand.
***
Este vorba doar despre mezelurile din comert sau si despre mezelurile facute in casa? Caci mezelurile facute de tarani sau de tine nu au substantele alea care sunt folosite de producatori! Asa cum si laptele din comert nu prea este bun, dar cel da la bunica este perfect, mai ales ca vacuta mananca sus pe munte(vara),fan si grane (iarna) si nu in grajd.

[Ekaterina]

În prealabil postat de Parascheva16

Este vorba doar despre mezelurile din comert sau si despre mezelurile facute in casa? Caci mezelurile facute de tarani sau de tine nu au substantele alea care sunt folosite de producatori! Asa cum si laptele din comert nu prea este bun, dar cel da la bunica este perfect, mai ales ca vacuta mananca sus pe munte(vara),fan si grane (iarna) si nu in grajd.

Este vorba despre mezelurile din comert, mezeluri facute in casa mananca foarte, foarte putini. Inainte oamenii preparau carnea sub diferite forme din porcul pe care il cresteau in curte. In zilele noastre daca vrei sa te ocupi de aceste preparate tot cumperi carnea din comert, iar calitatea ei, din punct de vedere al sanatatii, lasa de dorit. Este o adevarata binecuvantare sa mai ai o bunicuta care sa creasca un animal ca pe vremuri, dar cum toti ne-am mutat la oras si bunici nu mai avem...suportam consecintele.

[cristiboss56]

Datorită proprietăţilor tonice, energizante şi antispasmodice, ceaiul de mentă se recomandă atât copiilor, cât şi bătrânilor şi persoanelor în convalescenţă. În general, calmează nervii, reglează funcţiile inimii şi intervine în afecţiunile digestive şi respiratorii.
Infuzia de mentă se prepară din două linguri frunze uscate şi mărunţite, ţinute 10 minute la umectat, în 25 ml apă rece. După îmbibare, se adaugă 500 ml apă clocotită, se infuzează în vas acoperit timp de 15-20 minute, se strecoară, se îndulceşte cu puţină miere şi se bea întreaga cantitate, fracţionată în cursul zilei, având efecte dezinfectante şi decongestionante la nivelul căilor respiratorii, respectiv astm bronşic şi bronşite infecţioase. Consumat înainte de masă, ceaiul are rol de excitare a apetitului, evitarea arsurilor la stomac şi calmarea greţurilor şi a palpitaţiilor inimii. Dacă se bea după mese abundente are rol în digestie, combaterea colicilor biliare şi abdominale, dureri de colon iritabil, mai ales la consumul cărnii de vânat, alimente acre sau acrite;
O altă reţetă de infuzie se prepară din două linguriţe frunze uscate la 200 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 20 minute, se strecoară şi se beau două-trei ceaiuri reci între mese, având efecte în crampe şi balonări abdominale cu eliminarea gazelor, diaree, vomă (la sugari şi la adulţi), greţuri la gravide, indigestii, afecţiuni hepatobiliare, mărirea secreţiei biliare, calmarea durerilor de stomac, dezintoxicarea organismului prin diureză şi transpiraţie intensă şi fortificarea sistemului nervos. O cană de ceai elimină mirosul neplăcut al gurii de natură digestivă, iar seara are efect sedativ şi ajută la evitarea insomniei. Consumul moderat de ceai de mentă (în amestec cu rozmarin) menţine formă fizică la sportivi.
O cură de trei luni cu infuzie de mentă reduce tumorile canceroase la nivelul colonului, plămânilor, colului uterin şi al pielii.
În fitoterapie sunt recomandate şi tratamentele externe pe bază de tinctură de mentă, preparată din 5 g ulei eteric în 95 ml alcool concentrat sau prin macerare a 20 g pulbere din frunze uscate în 100 ml alcool 400 timp de 7 zile. Aceasta se păstrează în sticluţe închise la culoare. Se iau câte 20 picături diluate în puţină apă, de 2-3 ori pe zi, având efecte antiseptice, carminative, antispastice şi antivomitive în greţuri, vome, crampe intestinale, ameţeli, migrene, rău de voiaj (auto, avion, vapor), dezinfectarea gurii.
Lichiorul de mentă se prepară din 200 g frunze proaspete sau 50 g frunze uscate la un litru alcool 700; se lasă la macerat 14 zile, se strecoară şi se amestecă cu sirop de zahăr (600 g zahăr în 500 ml apă). Se consumă câte un păhărel înainte de mese cu efecte în tulburări nervoase sau palpitaţii la inimă şi după mese în indigestii şi colici intestinale.
Uleiul eteric de mentă se iau câte 5 picături (adulţi) şi 1-2 picături (copii) pe o bucată de zahăr cubic sau în apă, după mesele principale, de 3-4 ori pe zi, în cure de 7-14 zile, cu efecte în afecţiuni digestive însoţite de diaree, dizenterie, balonări, dischinezie biliară, afecţiuni renale, astenie, urticarie şi antibacterian.

[AlinB]

În prealabil postat de Parascheva16

In Familia Ortodoxa au scris in jur de 5 articole pe tema telefoanelor mobile si cum afecteaza ele sanatatea si viata copiilor si tinerilor. Le recomand.
***
Este vorba doar despre mezelurile din comert sau si despre mezelurile facute in casa? Caci mezelurile facute de tarani sau de tine nu au substantele alea care sunt folosite de producatori! Asa cum si laptele din comert nu prea este bun, dar cel da la bunica este perfect, mai ales ca vacuta mananca sus pe munte(vara),fan si grane (iarna) si nu in grajd.

Sa nu ne mai facem iluzii, in ziua de azi si taranii isi cresc animalele cu concentrate, ca sa nu mai vorbim ca laptele cu care vin la piata sunt in bidoane cine stie din ce gunoaie culese, ca eu nu-i vad cumparand coca-cola si apa minerala.

Sunt alimente care prin natura/originea lor sunt cele mai expuse de-naturarii, pe cat posibil pot fi evitate: carnea din comertz si mai ales preparatele din carne, dintre fructe de ex. merele sunt cele mai "chimizate" (pesticide), etc.

[cristiboss56]

Medicina populară şi cea ştiinţifică au utilizat, în decursul timpului, atât petalele, cât şi fructele de trandafiri, pentru prepararea diferitelor produse cu aplicaţii terapeutice. În diferite combinaţii se pot valorifica proprietăţile unor substanţe bioactive, cu acţiuni antiseptice, antimicotice, antitumorale, astringente, tonifiante.

În prezent, petalele proaspete sau uscate şi fructele de trandafiri constituie materii prime pentru obţinerea diferitelor preparate, în uz intern şi extern, care exercită efecte benefice în tratarea multor afecţiuni.
În tratamente interne:
- infuzia de trandafiri se prepară din două linguri petale proaspete sau uscate intens parfumate. După ce se îndepărtează baza albă a petalelor cu gust amar, se pun în 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 10-15 minute, se strecoară, se îndulceşte după gust şi se consumă, de preferat, în orele de amiază. Infuzia are efecte de combatere a diferitelor boli ca: diaree cronică, dizenterie, gripă, răceală, răguşeală, laringită, astm bronşic, glosită, oprirea sângerării în hemoragii interne, dureri de cap.
- maceratul din petale cu miere de albine este indicat pentru tratamentul micozelor bucale la sugari, diaree, angină pectorală, astm şi bronşectazie.
- apa de roze, rezultată după separarea uleiului eteric prin decantare, se foloseşte pentru a combate durerile de inimă, gastrointestinale şi lumbago.
-tinctura din petale proaspete macerate 10 zile în alcool 600 se foloseşte în tratarea gripei, astmului, hemoptiziei şi dizenteriei.
- pasta din petale amestecate cu apă de roze şi glicerină se utilizează pentru tratarea aftei din gură, amigdalite, faringite şi angină.
- oţetul aromat din petale proaspete şi boboci este eficient în scăderea febrei, răceli, angină, dureri de cap, afecţiuni de gât (amigdalită, traheită, laringită) şi redarea vitalităţii;
- dulceaţa de trandafiri este indicată în afecţiunile pulmonare şi ale cavităţii bucale.
Fructele de trandafiri, bogate în polivitamine, mai ales în vitamina C, au utilizări multiple ca tonic vitaminizant, în întărirea organismelor bolnave, la covalescenţi, copii şi bătrâni.
Bune efecte ale preparatelor din fructe se constată la facilitarea circulaţiei periferice a sângelui prin vasele capilare, la vindecarea afecţiunilor hepatobiliare, prin mărirea secreţiei biliare şi combaterea litiazei biliare. De asemenea, acţionează în vindecarea litiazei renale şi a altor boli ale căilor urinare.
Se atenţionează că prin uscarea fructelor se pierde mai mult de jumătate din conţinutul în vitamina C din valoarea lor terapeutică.
Un vechi leac păstrat din bătrâni folosea uleiul de trandafiri, picurat în miere de albine, cu eficienţă în cazuri de intoxicaţii.
Preparate folosite în tratamente externe:
- gargară şi tamponări cu infuzie sau decoct din petale proaspete se utilizează pentru tratarea afecţiunilor bucale (stomatite, afte, dureri de dinţi, micoze);
- mierea rozată din petale uscate fierte în apă, la care se adaugă miere de albine, este eficientă în tratarea afecţiunilor bucale la copii (stomatite, afte, micoze);
- frecţiile cutanate cu tinctură din petale proaspete în alcool 600 au rol cicatrizant în acnee şi răni;
- frecţiile cu oţet aromat, preparat din petale uscate de trandafiri cu oţet de vin şi rădăcini de stânjenel, sunt recomandate în caz de gripă, răceli şi guturai, dureri reumatice, inflamaţii lezate, răni şi ulceraţii;
- compresele cu infuzie, decoct, tinctură camforată şi apă de roze pe pansament steril se aplică în afecţiuni oculare (pleoape umflate, ochi obosiţi, conjunctivite, blefarite), în boli ale pielii (eczeme, pistrui, urticarie, tenuri şi mâini uscate), precum şi în dureri de cap (cefalee) şi insolaţie.
- compresele cu oţet aromat de roze puse pe frunte au bune efecte în caz de dureri de cap şi insolaţii.
Nota :
( material postat pe acest thread , dintr un articol de studiu semnat de Prof. Univ. Dr. Constantin Milica )

[Ekaterina]

Zilele trecute am avut o experienta tare neplacuta. Am mancat doua piersici din piata, cu siguranta foarte stropite, si mi-a fost extrem de rau. Nu exagerez, am fost la un pas de internare. Am suferit o deshidratare puternica ca urmare a varsaturilor si cu nimic nu ma puteam reface. Acum sunt foarte rezervata fata de fructele din comert si pe viitor voi manca doar din surse sigure (mai greu, dar decat sa repet experienta, mai bine lipsa).

Am vazut in trecut cateva stiri in care se spunea ca nivelul pesticidelor din fructele importate era mult peste limita permisa si am zis ca cele din piata (romanesti) sunt mai sigure. Am realizat ca nu ai o siguranta atunci cand cumperi, din piata sau supermarket, nu se face un control, nu se intereseaza nimeni de acest aspect atat de important.

[adam000]

Eu nu pot sa inteleg ce s-a intimplat cu caisele romanesti. Unde au disparut si de ce nu mai ajung in pietele romanesti? In dobrogea era plin la noi de caise, vara in Constanta aproape ca nu iti mai venea sa mai mananci altceva decat caisele acelea dulci, zemoase, proaspete, productie locala. De ce in pietele din Bucuresti de exemplu nu mai gasesti decat caise tari, aproape verzi, fara gust, fara miros, mereu importate. De ce nu aduc caise romanesti moi si zemoase, coapte, aromate, nu pot sa inteleg.

Altfel, da, si eu am patit la fel anul trecut de la caisele acestea de import - gasisem in sfarsit niste caise moi intr-o piata, pareau oarecum coapte, iar vanzatoarea se lauda ca sint romanesti. Am luat, aveau un gust ciudat, chimic oarecum, presupun ca de la pesticide, sau cine stie cu ce alte chimicale le poate da prin cap sa le stropeasca astfel incat sa poata fi pastrate cat mai mult timp dupa ce sint culese, fara sa se descompuna si fara sa fie dorite de insecte in zilele calde de vara cat stau prin piete... si in aceeasi zi, tot care am consumat ni s-a facut rau, cu aceleasi manifestari descrise de tine.
Am vrut sa vad daca era de la caisele doar din acel lot sau care era problema, intre timp am inceput sa intreb discret prin piata iar ceilalti tarabagii au confirmat faptul ca nimeni din piata respectiva nu avea caise romanesti, asa cum sustinea respectiva vanzatoare... Am luat si urmatoarea zi, de la alt tarabagiu, de data asta declarate clar de vanzator ca nu sint romanesti si mult mai tari ca cele de dinainte si am patit la fel, doar ca mi-a fost mai putin rau decat de la cele de dinainte, despre care incepusem sa ma intreb retoric oare prin ce procedee le-au inmuiat asa rapid din fructele tari ce se gaseau in toata piata...

[stefan florin]

În prealabil postat de adam000

De ce nu aduc caise romanesti moi si zemoase, coapte, aromate, nu pot sa inteleg.

mai sunt la noi in tara livezi cu caisi?

[AlinB]

În prealabil postat de Ekaterina

Zilele trecute am avut o experienta tare neplacuta. Am mancat doua piersici din piata, cu siguranta foarte stropite, si mi-a fost extrem de rau. Nu exagerez, am fost la un pas de internare. Am suferit o deshidratare puternica ca urmare a varsaturilor si cu nimic nu ma puteam reface. Acum sunt foarte rezervata fata de fructele din comert si pe viitor voi manca doar din surse sigure (mai greu, dar decat sa repet experienta, mai bine lipsa).

Am vazut in trecut cateva stiri in care se spunea ca nivelul pesticidelor din fructele importate era mult peste limita permisa si am zis ca cele din piata (romanesti) sunt mai sigure. Am realizat ca nu ai o siguranta atunci cand cumperi, din piata sau supermarket, nu se face un control, nu se intereseaza nimeni de acest aspect atat de important.

Nu, nu se fac cine stie ce controale.

Era un articol intr-un ziar de anul trecut, cum reusise cineva sa aduca din Bugaria cateva tone de rosii ocolind toate caile legale, folosind vechea metoda a spagii.

Cand mergi la supermarket, mergi pe incredere vizavi de ce scrie acolo, privind provenienta, la piata nu mai zic.

Ca sa nu mai vorbim ca la unii mai "isteti" (Lidl) unde vezi etichete de genul:
"Rosii - Turcia/Olanda/Romania" (exact asa, 3 producatori pe aceeasi eticheta).

Chiar si daca ar fi 100% sigur din Romania, nu e nici o certitudine vizavi de nivelul de pesticide folosit, pesticidile nu sunt scumpe in comparatie cu beneficiile - ele inseamna 20-30% in plus recolta sau chiar pot salva 100% recolta in cazul unei invazii majore cu daunatori.

Insa nu se aplica oricum, de exemplu la mar exista cca. 12 categorii de daunatori care inseamna tot atatea stropiri pentru care sunt zeci de substante in comert (ca si denumire comerciala), insa nu se fac oricum ci majoritatea doar cand exista o amenintare majora (trebuie sa cunosti daunatorii, trebuie facuta o statistica a prezentei/concentratiei lor)

Dar pentru cei care nu se pricep - mai ales micii producatori, care culmea - sunt considerati cei mai "curati" din punctul asta de vedere, este usor sa se ajunga la un exces.

Mai rau, majoritatea pesticidelor in uz la ora actuala sunt sistemice, adica nu raman la suprafata ci se absorb in sistemul circulator al plantei, planta devenind per total otravitoare pentru daunatori, iar in ceea ce priveste omul, se merge pe ideea ca are capacitatea de a elimina pesticidele (discutabil).

Mai mult, fructele culese la mare distanta de locul comercializarii, sunt culese de multe ori crude si maturate artificial, ba chiar uneori stropite cu substante cu rol de conservare.

Ex. lamaile si portocalele se pare ca sunt stropite cu o substanta asemanatoare cu ceara pentru a preveni deshidratarea - si unii probabil inca mai folosesc coaja lor in prajituri.
Nu m-ar mira si merele sa aiba acelasi tratament.

In ceea ce priveste controalele, tot asa gasisem un articol prin care se arata ca si in SUA care sta mult mai bine la capitolul dotari si coruptie, doar cateva procente infime din ce se comercializeaza este verificat.

Pana la urma au ajuns unii la concluzia ca e mai bine sa stii ce legume/fructe sunt cele mai "pesticizate" ca si metoda de productie in general si care sunt mai putin, ca sa sa stii ce sa cumperi si ce sa ocolesti.

http://www.ewg.org/foodnews/summary.php
http://www.organic.org/articles/showarticle/article-214

Si un site foarte util:
http://www.whatsonmyfood.org/

Se poate selecta din dreapta legumele/fructe/seminte si apare un tabel cu poluanti si probabilitatea de a fi prezenti in ce am selectat.

Apropo, este o fasole "made in etiopia" primita de unii si ca "ajutoare europene" care dupa miros numai si zici ca e imbibata in pesticide, de ocolit.

În prealabil postat de Ekaterina

Zilele trecute am avut o experienta tare neplacuta. Am mancat doua piersici din piata, cu siguranta foarte stropite, si mi-a fost extrem de rau. Nu exagerez, am fost la un pas de internare. Am suferit o deshidratare puternica ca urmare a varsaturilor si cu nimic nu ma puteam reface. Acum sunt foarte rezervata fata de fructele din comert si pe viitor voi manca doar din surse sigure (mai greu, dar decat sa repet experienta, mai bine lipsa).

Am vazut in trecut cateva stiri in care se spunea ca nivelul pesticidelor din fructele importate era mult peste limita permisa si am zis ca cele din piata (romanesti) sunt mai sigure. Am realizat ca nu ai o siguranta atunci cand cumperi, din piata sau supermarket, nu se face un control, nu se intereseaza nimeni de acest aspect atat de important.

Dacă ți-a mai rămas o piersică din acelea ar trebui să mergi la OPC, măcar să n-o mai pățească și altcineva, poate chiar mai rău. Sau dacă mai găsești de cumpărat din același lot.