![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]()
Cu oricine greseste putem fi blanzi, dar nu si cu pacatul. Pacatul e pacat indiferent cine l-ar comite. Greu e sa ajungem la inima celui care greseste. Dumnezeu ne lasa sa gustam din roscovele porcilor daca nu suntem in stare sa alegem bucatele alese pe care ni le ofera.
,,Altii sufera spre slava lui Dumnezeu. Atunci cand isi vede pacatul si se corecteaza multi din jurul lui iau aminte si se corecteaza si ei. Eu sufar din pricina pacatelor mele.'' Asa spunea un preot ca e bine sa gandim atunci cand vedem ca unii sufera. |
#2
|
|||
|
|||
![]()
Tot raul e spre bine se pare. Am reusit sa ma loghez cu noul telefon desi e m prost ca uechiul. Multumesc pt raspunsuri . Adame, m-ai facut sa rad, cu luatul gainilor in pensiune:). La ai mei nu mi-e bine, "acasa" e mm bine, chiar daca (mai ales ca) nu vorbim. Am vb cu un dr, acum astept adeverinta de la serviciu. Va tb sa vb si cu pr, poate il retin dupa slujba de seara, sa vad dc vrea. Poate va tb sa ma mut cu chirie, dar tot in zona aia as vrea.
|
#3
|
||||
|
||||
![]()
Fă ceva cu tastatura aia, că ne omori și cu forma, nu numai cu conținutul.
__________________
Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" |
#4
|
|||
|
|||
![]()
Ce nu e in regula cu tastatura mea, ca nu inteleg? Dc ati sti cum mi se afiseaza mie paginile forumului pe acest telefon, v-ati cruci. Nue facut pt asa ceva. Dar tot nu-mi dau seama ce vedeti voi. Faceti o poza si aratati-mi si mie!
|
#5
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Singurul care ii poate da niste directii clare in acest sens lui Fallen este preotul paroh,ala de-l frecventeaza si cunoaste istoria in detalii. Dumnealui a fost investit cu judecata si cu dreptul la osanda(pe care o da sub forma de canoane). Citatul pe care il dati nu are relevanta pt cazul acesta:voi toti sunteti casatoriti ,deci superiori pozitiei lui Fallen si va da mana sa dati lectii in sensul asta ce este pacat si ce nu. Cand esti casatorit ,ai copii si o viata exemplara fara ispite revelante,este facil si comod sa vezi problemele existentiale ale altora drept inacceptabile. Trecerea de la pacat la starea de inocenta nu se face asa in urma comentariilor voastre incomode sau injurioase;comentarii care pot intra si iesi pe urechile lui Fallen fara importanta. Ea este cheia,cand va veni momentul(se va umple paharul,se va satura)va lua masuri. Daca observati,ca nu doreste sfaturi in aceasta directie,adica nu a deschis topicul despre parasirea concubinajului. Multi zic ca sunt blanzi cu omul si rai doar cu pacatul,dar la o adica nu pot separa omul de pacatul sau si-l lovesc in cap cam asa ca si cand ar avea o lighioana pe cap,sa omoare numai gandacul uitand ca ii vor sparge si capul aluia.
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. |
#6
|
||||||||
|
||||||||
![]() Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Inca o data, unde a scris cineva ca "problemele existentiale ale lui fallen sunt inacceptabile"? Citat:
Si care din ele sunt injurioase mai exact? Citat:
Cand va inceta sa sparga telefoane si va incepe sa sparga capete? Citat:
Unul dupa altul. Asa din senin, fara motiv. Citat:
I s-a spus ca a facut o alegere proasta. Chiar nu vezi diferenta?
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#7
|
||||
|
||||
![]()
Mie imi pare ca puneti prea mare presiune pe Fallen sa ia o decizie acum si aici,desi ea este destul de nervoasa si de agasata si de alte probleme;eu cel putin as avea tactul necesar sa o las sa se linisteasca putin.
Degeaba incercati sa-mi puneti in carca simpatia pt sau acceptarea concubinajului ca pe o solutie de compromis satisfacatoare ,repet,eu am dorit doar sa subliniez ca daca acest pacat s-a intamplat din diverse cauze si sminteli, a fost drum de intoarcere si de iesire din pacat,cu voia lui Dumnezeu. Mie,pacatele altora nu-mi dau neliniste si nesomn,in schimb ale mele,da. Cand aveam vreo 20,am mai explicat ca mi-am pierdut serviciul din cauza ca nu am raportat o colega care fura;intr-un fel imi pare normal ca fiecare sa faca/ actioneze cum doreste(liberul arbitru,remember?)deoarece pocainta este o lucrare personala,care vine din interior si nu INTERVENTIA MEA sub forma de comentarii sau mustrari vizavi de cineva care pacatuieste(fura,bea,curvasareste...) Poate am eu o atitudine gresita,dar eu asta am inteles ca este atitudinea corecta vizavi de oameni;daca avem pretentia ca nu ne consideram mai buni decat ei.Putem sa le spunem cu blandete cum stau lucrurile daca ne cer parerile,daca ne intreaba sa intervenim cu ajutor moral sau concret... Cazurile de concubinaj pe care le-am cunoscut nu aveau la baza indecizia sau refuzul barbatului de a oficializa relatia ci erau motive stringente,materiale sub forma lipsei de locuinta,carierei,relatii la distanta(lucru in strainatate) sau ateism. Un alt cuplu,pe care l-am cunoscut in USA,erau necasatoriti cam de 7-8 ani,impreuna ca mai toti din anii facultatii,greutati in camine,cu chirie,pe la parinti...plecau in fiecare an cu viza,munceau pe vase diverse joburi stupide(el era inginer IT,ea profesoara lb straine)apoi puneau banii in banca pt casa;dintre toti pe care I-am cunoscut in concubinaj astia erau cei mai credinciosi,adica tineau posturile,frecventau biserica si se sculau in rugaciuni,se culcau in rugaciuni. Pana la urma,a venit vremea cand au facut cu ajutorul lui Dumnezeu suma pt casa,s-au intors in tara si au facut nunta.Inainte de asta ,nu aveau bani nici de nunta,nici de chirie,nici de unele. Concluzia este ca nu in toate cazurile,exista refuzul barbatului de a nu se crea obligatii in relatia respectiva ci mai degraba un soi de teama,o eroare de calcul care duce la pacat-in exemplul de mai sus,cuplul respectiv putea sa se casatoreasca chiar si fara fast,cu o suma mica -dar ce te faci cu pretentiile lui tata socru care nu putea sa-si dea fiica dupa un "matze-fripte","coate-goale" de student la IT care nu are bani de o nunta ca-n povesti,dupa care toata comuna vorbeste saptamani in sir.
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. |
#8
|
|||
|
|||
![]()
Nu te mai agita, Yasmina. Nu am mai putut scri e aseara, eram obosita (nu stiu de ce). Si eu cunosc, atat concubinaje care sfarsesc bine, cat si casnicii care sf prost. Adev e ca mai toate casniciile incep cu concubinaje e drept ca nu asa lungi, de la cateva luni pana la 2-3 ani. In cazul concubinajelor mai lungi, 6-7 ani, care deja scartaiau, intr-adevar, dupa nunta s-au stricat de tot. Altele au crezut ca se vor indrepta dupa ce fac copil, sau isi iau casa, dar nu a fost sa fie. Iar alte casnicii, desi facusera toate la timp, s-au stricat dupa 10-20 ani chiar, fara un motiv previzibil. Stiu pe cineva apropiat care a plecat dupa >20 ani pt ca cica fusese traumatizat de certurile dintre parintii lui, si nu voia sa ajunga in aceasi situatie... Iar copiii, am obs ca au pareri impartite: unii ar fi preferat sa se desparta parintii decat sa se certe pecand altii ar fi pref sa ramana tatal agresor acasa decat sa-i lase. Eu una as fi pref prima var, sa se desparta, pecand al meu o invinovateste pe mama lui ca l-a parasit pe taica-su si i-a purtat pe drumuri (prin camine, pe la bunici, etc), cica ar fi pref sa-i bata taica-su pe toti, decat sa nu aiba tata si sa-i bata altii... Daca nu mai imi face nimic care sa ma revolte, intre timp, o sa incerc sa-i prezint docto rului si cazul ("patologia") lui.
Last edited by fallen; 07.03.2014 at 12:16:25. |
#9
|
|||
|
|||
![]()
De cate ori nu se intampla sa ne bucuram de intoarcerea celor rataciti, dar totodata sa nu le acordam prea mult credit, ci sa ne asteptam sa revina cat de curand la vechile obiceiuri... Si nu pt ca nu vrem noi sa-i credem, sau sa-i iertam, nu ca n-am face toti la fel, in fata lui Dumnezeu, ci pt ca unora a ajuns sa li se para fireasca iertarea si iubirea necondi?ionata... In parabola evanghelica, desigur, e vb de o iertare "absoluta", definitiva, irevocabila, dar si de intoarcere la pocainta "definitiva". Ceea ce in viata nu se intampla, de obicei. Ce ar fi fost daca fiul intors ar fi venit sa mai ceara bani pt a pleca iar in lume, considerand ca i se cuvin? Sau dupa un timp de pocainta s-ar fi obraznicit din nou si ar fi dorit sa plece, asa cum facem toti, dealtfel? Problema nu e ca noi nu am vrea sa îi iertam (chiar ma bucur ca macar vreau asta, poate ca postul si rugaciunea sf Efrem sirul functioneaza), ci ca nu vrem ca ei sa "plece" iarasi ...poate dc am avea suficienta incredere, nu s-ar intampla asta, dar...problema e ca ei asteapta iubire si iertare neconditionata, si de la oameni, si de la Dumnezeu, in schimb "iubirea" si bunavointa , buna purtare a lor e conditionata de cum le sunt satisfacute propriile interese...asa ca poate ar trebui si am fi indreptatiti si noi sa-i lasam sa manance cu porcii, inainte sa-i primim inapoi; sau asta e doar dreptul lui Dumnezeu, iar noi trebuie sa iertam neconditionat?
Last edited by fallen; 10.03.2014 at 18:50:36. |
#10
|
|||
|
|||
![]()
Tocmai am citit astazi un articol pe tema asta scris de Maica Siluana. Zicea ca daca reusim sa-i iubim pe cei care ne dezamagesc, suntem foarte castigati, dar ca totusi dezamagirea se produce din vina noastra nu a lor. Mi-ar placea sa o intalnesc pe Maica sa vb cu dnei. Mi se pare ca lucreaza in Iasi, nu? Am mai citit tot azi un articol din Paisie Aghioritul, care spunea sa nu ne amaram cand cineva ne necajeste, pt ca ne face un bine, ca Dumnezeu ne trimite si ispite, dc ne sunt de folos (???). Eu credeam ca ispitele-s de la diavol, care ne stie slabiciunea si vrea sa ne maniem; acum, e drept ca daca am rezista, am avea mare folos duhovnicesc, pacat insa ca nu prea se intampla...
|
|