"Ajutorul" acesta este neplacut Domnului?

[tabitha]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Sfatul pe care l-am dat mereu tinerelor familii, referitor la administrarea banilor este sa existe un fond comun (orientativ: trei sferturi din castigurile fiecaruia) pentru cheltuielile comune: casa si intretinerea ei, masa, cheltuieli legate de copii, concedii, biserica, eventual (dar nu neaparat) investitiile pe termen mai lung. Tot la cheltuieli comune ar trebui sa intre si ajutorarea parintilor.

Ne ramane fiecaruia un sfert din venituri pentru cheltuieli in care avem completa libertate. Altfel, ar fi un permanent scandal.

E un sfat bun, dar de exemplu nu poti pune biserica (cu tot ce derivă din ea) la "cheltuieli comune" dacă unul din soti este ne-credincios, i.e. nepracticant. Si cu ajutorarea părintilor - depinde de sumele care se implică, si cum sunt ele câstigate. Când unul câstigă foarte mult, iar altul putin sau deloc, este dificil să trasezi linia cheltuielilor "independente". Dar cu ajutorul lui Dumnezeu se face si acolo lumină, mai ales cu sfatul duhovnicului sotului care este credincios.

Eu sunt pentru bugete separate, conturi separate, mai ales că banii acum circulă mai putin în cash cât în virtual. Stabilim de ce este responsabil fiecare din cheltuielile lunare/ anuale, apoi fiecare pune ceva deoparte sau dispune cum doreste de ceea ce îi rămâne. Asa se evită disensiunile în familie. Ah, si nu sunt pentru a da socoteală si explicatii sotului pentru fiecare bănut cheltuit. Al meu chiar mi-a spus că preferă să nu stie detalii din astea cu tot dinadinsul.

[Parascheva16]

Botezul ortodox nu il face pe om ortodox. Botezul este doar inceputul, mai ales ca majoritatea romanilor sunt botezati de mici. Cand bine vb de oameni care au devenit ortodox la 40 de ani, e putin diferit.

Taina Cununiei nu te face nici ea ortodox, mai ales in felul cum se face azi. Cati dintre cei care se cununa in Biserica, se spovedesc inainte? Cati sunt cununati de duhovnicul lor? Cati preoti tin o mica cateheza celor doi inainte de cununie? Cati preoti nu ciuntesc Taina Casatoriei? Stiti ca in Taina Casatoriei exista juramant, cu mana pe Biblie? Cati dintre cei casatoriti au facut acest juramant in timpul cununiei?

Eu nu stiu exact daca e vorba de un sot credincios sau nu. Nu s-a specificat exact. Nici de sotie nu s-a spus prea multe, stim doar ca a intrebat un preot despre ce face ea. Poate ar fi bine ca, initiatoarea topicului sa clarifice putin lucrurile, ptr. a sti despre ce vorbim.

În prealabil postat de Parascheva16

Taina Cununiei nu te face nici ea ortodox, mai ales in felul cum se face azi. Cati dintre cei care se cununa in Biserica, se spovedesc inainte?

Sau câţi se împărtăşesc?

[dobrin7m]

În prealabil postat de mirela.t

E un sfat bun, dar de exemplu nu poti pune biserica (cu tot ce derivă din ea) la "cheltuieli comune" dacă unul din soti este ne-credincios, i.e. nepracticant. Si cu ajutorarea părintilor - depinde de sumele care se implică, si cum sunt ele câstigate. Când unul câstigă foarte mult, iar altul putin sau deloc, este dificil să trasezi linia cheltuielilor "independente". Dar cu ajutorul lui Dumnezeu se face si acolo lumină, mai ales cu sfatul duhovnicului sotului care este credincios.

Eu sunt pentru bugete separate, conturi separate, mai ales că banii acum circulă mai putin în cash cât în virtual. Stabilim de ce este responsabil fiecare din cheltuielile lunare/ anuale, apoi fiecare pune ceva deoparte sau dispune cum doreste de ceea ce îi rămâne. Asa se evită disensiunile în familie. Ah, si nu sunt pentru a da socoteală si explicatii sotului pentru fiecare bănut cheltuit. Al meu chiar mi-a spus că preferă să nu stie detalii din astea cu tot dinadinsul.

Egoism maxim, si avaritie la maxim. Eu castig mult , tu putin, de ce sa folosesti tu ce e al meu, de ce sa dispui tu de munca mea, etc. De ce sa dai tu la parintii tai din banii mei. Sau, si eu am muncit aici nu numai tu, ti-am ingrijit copiii, te-am spalat. de ce sa iti dau eu tie socoteala si explicatii de tot ce fac? fac ce vreau sunt libera si emancipata. asta sunt EU. (nu e asa ca parca citim o sentinta de divort?) unde nu e iubire nimic nu e. Parteneriate strategice in scop de dobandire de castig material.
Oricat de necredincios ar fi un sot, daca isi iubeste sotia nu are cum sa apara discutii pe tema banilor de acest gen si la acest nivel.
Unde exista iubire exista si incredere, unde exista incredere exista unitate. unde exista unitate exista putere.

[Florinvs]

Atunci cand doi oameni sunt impreuna, si cand vorbim de o familie, totusi nu cred ca este normal ca sa existe bugete separate pentru sot si sotie!
Cei doi trebuie sa se sfatuiasca, sa se inteleaga, asupra modului de cheltuire a banilor! Iar intr-o casatorie intemeiata pe sentimente autentice, discutiile de genul ca tu castigi mai mult si eu mai putin nu trebuie sa existe- fiecare castiga in functie de meseria si domeniul de activitate care i-a placut si in care lucreaza.

Pentru cheltuieli legate de concedii, relaxare, normal este ca atunci cand pleci intr-un concediu, excursie, etc, fiind sot si sotie (sau chiar necasatoriti inca, dar fiind impreuna) sa pleci tot impreuna!

Iar pentru cheltuieli ocazionale- specific masculine (ca orice barbat din cand in cand este normal a se intalni cu prietenii sai la un fotbal sau a cumpara de exemplul lucruri sau aparate ce tin de instalatii, scule electrice, carti cu subiecte preferate, etc) ori specific feminine (cosmetice, coafor, iesit la o cafea cu prietenele, etc), acestea in primul rand ca nu trebuie sa fie facute intr-un mod exagerat si risipitor (nu este normal nici ca barbatul sa stea toata ziua la bere cu prietenii, dar nu este normal nici ca femeia sa vrea a a aveea foarte multe bijuterii sau toalete luxoase), iar in al doilea rand, facute tot prin buna-intelegere, fara a trebui a-i ascunde ceva celui/celei de langa tine.

Iar cu ajutorul fata de parinti: este normal a-ti ajuta parintii in masura posibilitatilor pe care le ai (si omeneste o inteleg foarte bine pe initiatoarea topicului ca doreste a-si ajuta parintii), dar trebuie poate si mai multa comunicare in familie si incercat intr-un fel de explicat si sotului!
Poate ar fi fost bine ca aceste chestiuni sa fie discutate de la inceputul casniciei, si de stabilit niste treburi mai clare si mai precise.

[tabitha]

În prealabil postat de Florinvs

Atunci cand doi oameni sunt impreuna, si cand vorbim de o familie, totusi nu cred ca este normal ca sa existe bugete separate pentru sot si sotie!
Cei doi trebuie sa se sfatuiasca, sa se inteleaga, asupra modului de cheltuire a banilor! Iar intr-o casatorie intemeiata pe sentimente autentice, discutiile de genul ca tu castigi mai mult si eu mai putin nu trebuie sa existe- fiecare castiga in functie de meseria si domeniul de activitate care i-a placut si in care lucreaza.

Pentru cheltuieli legate de concedii, relaxare, normal este ca atunci cand pleci intr-un concediu, excursie, etc, fiind sot si sotie (sau chiar necasatoriti inca, dar fiind impreuna) sa pleci tot impreuna!

Desigur că mergi în concediu împreună! :) Daca citesti mai bine, si eu am spus că trebuie stabilite responsabilitătile (de cheltuieli) ale fiecăruia, de comun acord se intelege, în functie de ceea ce îsi permite să suporte din salariul său. Prin bugete separate înteleg conturi în bancă separate, nu un cont comun pentru amândoi. Eu cel putin la concluzia asta am ajuns. Creează o mai mare responsabilitate din partea ambelor părti. Desigur, fiecare familie este un univers, si nu există un arhetip universal valabil. Ce merge într-o familie poate să nu meargă în alta.

Când este discrepantă mare de câstiguri este cel mai greu. În cazul sorei Florentinei, care a deschis topicul de fată, sotul ei desigur că ar trebui să îi dea si niste bani de cheltuială pentru care să nu-i ceară socoteală, ceva doar al ei, de care să dispună cum vrea. Asa ar fi normal, pentru că si ea are un aport la bunăstarea casei, deci ar trebui să i se permită si ei un fel de venit, pentru care să nu trebuiască să aducă justificări ce si cum cheltuie. Este vorba de o anume libertate pe care trebuie să ne-o acordăm în căsnicie, eu asa o înteleg.

Eu stiu si cazul la extrema cealaltă, când sotia câstigă foarte bine, iar sotul rămâne fără serviciu pe timp îndelungat. Chiar s-a ajuns la divort în familia respectivă, iar faptul că el nu mai aducea bani în casă cred că a atârnat cel mai greu. Nu era o familie de crestini practicanti. Poate dacă ar fi fost nu se ajungea la divort. Sotia respectivă a avut răbdare câtiva ani buni, i se poate reprosa că n-a fost întelegătoare? Dacă ar fi fost credincioasă poate ar fi avut mai multă răbdare si s-ar fi rugat pentru rezolvarea situatiei critice din familie. Pentru că nici a-l arunca pe celălalt în stradă nu este crestineste, oricât de îndreptătit ai crede că esti.

[Yasmina]

În prealabil postat de mirela.t

Desigur că mergi în concediu împreună! :) Daca citesti mai bine, si eu am spus că trebuie stabilite responsabilitătile (de cheltuieli) ale fiecăruia, de comun acord se intelege, în functie de ceea ce îsi permite să suporte din salariul său. Prin bugete separate înteleg conturi în bancă separate, nu un cont comun pentru amândoi. Eu cel putin la concluzia asta am ajuns. Creează o mai mare responsabilitate din partea ambelor părti. Desigur, fiecare familie este un univers, si nu există un arhetip universal valabil. Ce merge într-o familie poate să nu meargă în alta.

Când este discrepantă mare de câstiguri este cel mai greu. În cazul sorei Florentinei, care a deschis topicul de fată, sotul ei desigur că ar trebui să îi dea si niste bani de cheltuială pentru care să nu-i ceară socoteală, ceva doar al ei, de care să dispună cum vrea. Asa ar fi normal, pentru că si ea are un aport la bunăstarea casei, deci ar trebui să i se permită si ei un fel de venit, pentru care să nu trebuiască să aducă justificări ce si cum cheltuie. Este vorba de o anume libertate pe care trebuie să ne-o acordăm în căsnicie, eu asa o înteleg.

Eu stiu si cazul la extrema cealaltă, când sotia câstigă foarte bine, iar sotul rămâne fără serviciu pe timp îndelungat. Chiar s-a ajuns la divort în familia respectivă, iar faptul că el nu mai aducea bani în casă cred că a atârnat cel mai greu. Nu era o familie de crestini practicanti. Poate dacă ar fi fost nu se ajungea la divort. Sotia respectivă a avut răbdare câtiva ani buni, i se poate reprosa că n-a fost întelegătoare? Dacă ar fi fost credincioasă poate ar fi avut mai multă răbdare si s-ar fi rugat pentru rezolvarea situatiei critice din familie. Pentru că nici a-l arunca pe celălalt în stradă nu este crestineste, oricât de îndreptătit ai crede că esti.

Off topic: nici nu stii Mirela cate familii au divortat odata cu criza din 2008!
Familii moderne desigur,de necredinciosi care nu au inteles ca, casatoria nu este doar la bine,este si la rau...

Pe cand la credinciosi lucrurile stau altfel.
Am cunoscut la biserica 2 femei care amandoua aveau barbatii someri si care suportau cu mucenicie situatia,una dintre a cerut ore suplimentare la jobul ei pt a putea suporta macar asa cheltuielile lunare.Se ajungeau bine-merci cu salariul ei dar nu mai era loc de lux,de iesiri la restaurant,vacante si haine noi ;un crestin nu-si lasa casatoria pt genul asta de desfatare.
Barbatul a fost bun cand aducea bani nu? Acum dintr-o data nu mai reprezinta niciun interes pt ca este somer?Cata josnicie sufleteasca!

[Flovs_]

În prealabil postat de Yasmina

Off topic: nici nu stii Mirela cate familii au divortat odata cu criza din 2008!
Familii moderne desigur,de necredinciosi care nu au inteles ca, casatoria nu este doar la bine,este si la rau...

Pe cand la credinciosi lucrurile stau altfel.
Am cunoscut la biserica 2 femei care amandoua aveau barbatii someri si care suportau cu mucenicie situatia,una dintre a cerut ore suplimentare la jobul ei pt a putea suporta macar asa cheltuielile lunare.Se ajungeau bine-merci cu salariul ei dar nu mai era loc de lux,de iesiri la restaurant,vacante si haine noi ;un crestin nu-si lasa casatoria pt genul asta de desfatare.
Barbatul a fost bun cand aducea bani nu? Acum dintr-o data nu mai reprezinta niciun interes pt ca este somer?Cata josnicie sufleteasca!

Perfect de acord cu dumneavoastra! O casatorie adevarata trebuie sa se intemeieze pe sentimente autentice reciproce si pe dorinta comuna de mantuire, si in nici un caz pe bani, avere, pozitie sociala, gura lumii sau dorinte de imbogatire!
Ori daca o casatorie se intemeiaza pe ce am spus prima data- atunci nici o criza economica din lume nu o poate destrama!

Acuma cu munca: orice om trebuie sa presteze o munca cinstita, utila societatii, insa sunt doua situatii complet distincte:

-una este sa nu gasesti efectiv de munca, cu toate eforturile depuse si cu toate stradaniile facute;

-si alta este sa fii un om puturos, care sa nu vrei sa muncesti, ori sa ai pretentii exagerate (salariu foarte mare, sa tii neaparat sa faci munca de birou, sa nu vrei sa muncesti inclusiv pe santier sau in constructii)!

[Parascheva16]

Sotia este casnica? Daca da, a lucrat o perioada? Probabil inainte sa aibe copii, ceea ce inseamna ca a primit bani in concediul de maternitate cel putin un an.
*
E putin trist daca a fi femeie inseamna doar sa speli, calci, gatesti, grija de copii. Cam ce face o menajera.

[tabitha]

În prealabil postat de dobrin7m

Egoism maxim, si avaritie la maxim. Eu castig mult , tu putin, de ce sa folosesti tu ce e al meu, de ce sa dispui tu de munca mea, etc. De ce sa dai tu la parintii tai din banii mei. Sau, si eu am muncit aici nu numai tu, ti-am ingrijit copiii, te-am spalat. de ce sa iti dau eu tie socoteala si explicatii de tot ce fac? fac ce vreau sunt libera si emancipata. asta sunt EU. (nu e asa ca parca citim o sentinta de divort?) unde nu e iubire nimic nu e. Parteneriate strategice in scop de dobandire de castig material.
Oricat de necredincios ar fi un sot, daca isi iubeste sotia nu are cum sa apara discutii pe tema banilor de acest gen si la acest nivel.
Unde exista iubire exista si incredere, unde exista incredere exista unitate. unde exista unitate exista putere.

N-ai inteles nimic, ai comentat ca nuca-n perete. In fine, fiecare isi stie mai bine familia si cum decurg lucrurile acolo, daca este pace in casa si toata lumea multumita asta e tot ce conteaza.