Asemanari intre budism tibetan si crestinism ortodox

[ioan67]

În prealabil postat de florin.oltean75

Nu putem experimenta ceva fara mintea proprie.

Prin mintea proprie cunoastem orice fenomen.

Sursa mintii noastre isi are originea in Dumnezeu. Dumnezeu in care se regasesc toate, in care toate comunica intre ele ca intr-un singur Trup.

Desi se pare ca sursa experientelor se afla in afara noastra, de fapt ea se afla intotdeauna inlauntrul nostru. Aceasta este dreptatea Lui Dumnezeu.

"Cel ce scote sabia de sabie va pieri." Sursa experientelor este actiunea propriei minti, chiar daca intre cauza si efect se afla un interval mare de timp. Experimentarea iadului sau a raiului, de asemenea nu eludeaza acest principiu.

Ce este de fapt Mintea? Budismul are propria metodologie, variata si sofisticata pentru elucidarea acestui aspect fundamental. "Iluminarea nu este altceva decat cunoasterea propriei minti."

Cred ca putem deosebi sursa (izvorul) de masina de prelucrat datele sursei.
Mintea apare astfel doar ca mijloc, folositor sau nu sufletului, care ii este de fapt primordial, genetic.
Iar sufletul, la randul lui, nu e nici el sursa ultima. Ci e creat prin puterea Sursei, primind de la Aceasta natura spirituala.
Mintea se naste si se dezvolta inlauntrul sufletului omenesc, daca acesta ramane deschis deopotriva la har si la experientele solicitate de cosmos/lume.
Mintea ca rod si ca slujitor al sufletului. Ea se curateste si devine cu atat mai folositoare sufletului cu cat se leapada de aparente si se revendica, smerita, ca slujitoare a sufletului si, prin acesta, lui Dumnezeu.
Patria sufletului este iubirea. Patria mintii, care e?

Este o iluzie foarte frecventa aceasta, anume ca mintea se identifica pe sine, in mod trufas si ignorant, cu sufletul. Ea se autoipostaziaza astfel, in maniera ei obisnuita de a fabrica idoli, in locul facatorului ei. Mintea se inchina la minte, se daruieste siesi, intr-un cerc inchis de impresii si cugetari, sedusa de propria ei frumusete de mecanism bine pus la punct... Un narcisism foarte raspandit in lumea moderna, mintoasa.

Putem opera deosebirea dintre minte si suflet? E important s-o facem, de voim sa scapam de narcoza psihologismului intelectualist/rationalist. Altminteri ramanem inchisi in cadrele mintii, ca intr-un cosciug fara rasuflatoare.

Teoria pe care o sustii, mintoasa, se arata mereu narcisista, solipsista, rationalista.
Dumnezeu nu e mintea. E dincolo de ea, la Centru. Nu mintea e centrul lumii, ci Domnul!
Nu mintea zamisleste lumea, ci Domnul faureste mintea dindu-i libertatea de a contempla Creatia si pe Creator.