Ipocrizie,refugiu și limitare....

[Seraphim7]

Oameni ca Igor sunt doar produsul religiei ,respectiv al urmărilor ei provocând daune in gândirea umană si alternând buna funcționare a rațiunii.Oameni ca igor au devenit "hateri",fanatici,au devenit inchizitori sau totalitaristi.Izolați ,si sfindand societatea si mersul ei natural ei s-au refugiat in mentalitățile si sistemele care pot raspunde starii lor infecte si bolnave.Astazi,din fericire sau nefericire doar religia poate oferi astfel de solutii la abordarea realității.Așa ca nu il punem putem invinui pe el ca a ajuns in halul ăsta.E doar o victimă.Igore,numai sa nu aderezi la Isis,am auzit ca recruteaza oameni ca tine.:)

[suslik]

Excelenta viziune, Seraphim. Totusi, nu va impartasesc parerea pesimista cu privire la colegul Igor: nu cred ca va ajunge la o atitudine totalitar-terorista, gen IS, dar pe partea crestin-fundamentalista, sa zic asa.

[DragosP]

Mai răsfirați creștinilor, mai răsfirați!

[Igor_Paslusnik]

Nu cade Biserica aşa uşor, şi vorba ta, frate Ioane, mai erau creştini şi pe vremea Sfântului Maxim, mii, dar erau simpli ţărani, fără cunoştiinţe teologice nici câtuşi de puţin, mai ales în perioada aceea, erau mulţi analfabeţi, dragii de ei. Soarta lor ar fi fost pecetluită la ereziile în care era atunci întreaga Biserică.

Deci nu aveau prea mult de spus aceia, nici să fi vrut, nu ştiau dogmatică, nu cunoşteau teologie. Sfântul Maxim, care era un filosof şi-un înţelept, îndumnezeit şi plin de Duhul Sfânt, deşi era un simplu monah, fiindcă a refuzat mereu, orice hirotonie, avea un cuvânt de spus ! Şi-l spunea peste tot, atât de bine, încât monofiziţii i-au spus că-l fac şi Patriarh, numai să tacă din gură. Şi-au găsit cui să propună, el care nu vroia nici diaconie. Nu spun că eu aş fi de măsura lui, sau vreo unul din noi, deşi putem ajunge şi îl putem şi depăşi, spun doar că există un precedent în Biserică.

Şi sigur că dacă se va ajunge la erezie, suntem datori prin "Sfânta Neascultare" de care vorbeşte Sfântul Vasile cel Mare şi alţi Sfinţi Părinţi, faţă de ierarhii căzuţi în erezie, să nu-i mai ascultăm, ca să păstrăm Biserica întreagă şi sănătoasă. Şi, Doamne fereşte, dacă se va ajunge la acele catastrofe, Apocalipsa spune că antihrist se va lupta cu Sfinţii, deci vor fi mulţi care să apere Biserica.
Biserica trebuie să fie păzită de erezie, ca şi până acum, în Duhul Sfânt. Şi va fi. Cu mila Domnului şi a tuturor Sfinţilor.

În prealabil postat de GMihai

1. În primul rând, mă tem că până la urmă aşa va evolua povestea lui Emilian, va veni momentul când se va autodeclara singurul creştin veritabil de pe pământ.

Mulţumesc că te temi pentru mântuirea mea. Dar tu fiind în ereziile romano-catolicismului, iar eu fiind în Biserică, teme-te mai mult pentru mântuirea ta.

În prealabil postat de GMihai

2. Cu privire la povestea pioasă despre Maxim Mărturisitorul, dacă ar fi ca aceasta să fie adevărată, ar decurge că niciun episcop ortodox de la ora actuală nu mai are succesiune apostolică, de vreme ce pe timpul lui Maxim toţi episcopii căzuseră în erezie şi deci nu mai aveau har să facă hirotonii de noi episcopi.

E Sfântul Maxim Mărturisitorul, nu doar Maxim Mărturisitorul.

Succesiunea apostolică există dacă cei care au căzut în erezie, în decursul vieţii lor, vor reveni înapoi în Biserică, cum a fost căzut şi Sfântul Apostol Petru, în cele 3 Apostazieri, una după alta, în decursul unei singure nopţi, iar la cântatul cocoşului, a revenit, a ieşit din apostazie, care este erezie, fiindcă un apostat nu se poate mântui.

De exemplu, episcopul Romei cel actual şi toţi episcopii de la Roma începând din 1054, nu mai sunt în succesiune apostolică, sunt inventaţi, puşi de capul lor, fără ascultare de Biserică, iar dacă se vor vindeca de erezie, cel actual sau altul, va trebui să fie hirotonit, oficial, ca episcop al Romei, cu hirotonia adevărată, de către episcopii din succesiune apostolică, din Biserică.

Ultimul episcop al Romei, oficial, al Bisericii, a fost Leon, care s-a excomunicat singur din Biserică, rupându-se de ea, şi care a murit în aceaşi zi când cardinalul Humbert excomunica Biserica Apusului, din Biserică, aruncând sulurile pe Sfânta Masă a Sfântul Altar din Biserica Sfânta Sofia, din Constantinopol, ei bine, din acea zi, Apusul era şi este căzut în erezie, şi un episcop al Romei, nu a mai fost hirotonit de atunci.

Iar următorul după episcopul Leon, a venit Victor al II-lea, pe care nu l-a hirotonit nimeni, fiindcă nu mai recunoştea pe nimeni din Biserică, s-a pus singur. Succesiunea apostolică la Roma, a încetat odată cu moartea apostatului Leon al 9-lea.

Şi de-acolo, prin Victor şi următorii, tot tăvălugul ereziilor şi nebuniilor din Apus, care mai sunt şi astăzi şi se tot înmulţesc.

Lucrul cu fumul alb pe coş şi strigarea: "Habemus papam", e o invenţie omenească, nu hirotonie, din lucrarea demonică, care ţine Apusul căzut, departe de smerenie, de dragoste, de Biserică !

Cât mai curând posibil trebuie să fie hirotonit oficial, de doi episcopi ai Bisericii, oricare din cele 14 patriarhate, un episcop al Romei ce aparţine de Biserică şi să NU fie recunoscut "episcopul" actual al Romei, "papa", care e acolo ilegitim, necanonic, fraudulos şi stricător al mântuirii Bisericii.

Sau hirotonit de doi Patriarhi, pentru că episcopul Romei, are şi funcţia administrativă de Patriarh al Occidentului, şi numit Patriarhul Italiei, şi fiecare ţară să aibe un Patriarh Ortodox, să nu fie doar 14 Patriarhi, cu tot cu al Romei, 15, ci să fie peste 100, în fiecare ţară să se înfiinţeze minim 4 eparhii, cu 4 episcopi, iar dintre cei 4, să fie 2, cu funcţiile administrative, un mitropolit şi un patriarh.

Mare lucru? Nu-i mare lucru. Numai să existe voinţă.

Aşa vindecăm Apusul şi ereziile romano-catolicismului. Aşa înmulţim Biserica. Acestea nu sunt doar propuneri. Sunt realităţi, care pot împlinite chiar şi mâine !

Şi toţi episcopii, fie ei şi cei administrativi, mitropoliţi, sau patriarhi, să se numească între ei "fraţi", sau "părinte episcop" sau "părinte ierarh", ca să nu mai existe precedentul căderii încă odată a jumătate din Biserică, de mâna unui singur nerod, ca la căderea apusului, de mâna lui Leon ("Leul, care caută pe cine să înghită...", spune Scriptura, ca o analogie a numelui)

Şi să fie citit Sinodikonul Bisericii, al Ortodoxiei, în toate patriarhatele, toate parohiile de pe pământ, la fiecare din Sfântă Duminică a Bisericii, a Ortodoxiei.
Inclusiv de episcopul Romei cel al Bisericii, pentru vindecarea lui "papa"-episcopului Romei ilegitim de la Roma.

Acesta-i Adevărul. Despre Roma !

Of... Doamne... greu îi tare !

În prealabil postat de Seraphim7

Oameni ca Igor sunt doar produsul religiei ,respectiv al urmărilor ei provocând daune in gândirea umană si alternând buna funcționare a rațiunii.Oameni ca igor au devenit "hateri",fanatici,au devenit inchizitori sau totalitaristi.Izolați ,si sfindand societatea si mersul ei natural ei s-au refugiat in mentalitățile si sistemele care pot raspunde starii lor infecte si bolnave.Astazi,din fericire sau nefericire doar religia poate oferi astfel de solutii la abordarea realității.Așa ca nu il punem putem invinui pe el ca a ajuns in halul ăsta.E doar o victimă.Igore,numai sa nu aderezi la Isis,am auzit ca recruteaza oameni ca tine.:)

Probabil nu mai eşti nici măcar gnostic, ai devenit ateu. Sau vei deveni dacă tot aşa o ţii. Doamne miluieşte.

Sănătate, iubiţi fraţi.
Fi-ţi produsul lui Hristos, al Noului Testament, al Sfinţilor Părinţi, nu produsul raţiunii, religiei, materiei, ci ai Duhului.
Doamne ajută.

[Seraphim7]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Nu cade Biserica aşa uşor, şi vorba ta, frate Ioane, mai erau creştini şi pe vremea Sfântului Maxim, mii, dar erau simpli ţărani, fără cunoştiinţe teologice nici câtuşi de puţin, mai ales în perioada aceea, erau mulţi analfabeţi, dragii de ei. Soarta lor ar fi fost pecetluită la ereziile în care era atunci întreaga Biserică.

Deci nu aveau prea mult de spus aceia, nici să fi vrut, nu ştiau dogmatică, nu cunoşteau teologie. Sfântul Maxim, care era un filosof şi-un înţelept, îndumnezeit şi plin de Duhul Sfânt, deşi era un simplu monah, fiindcă a refuzat mereu, orice hirotonie, avea un cuvânt de spus ! Şi-l spunea peste tot, atât de bine, încât monofiziţii i-au spus că-l fac şi Patriarh, numai să tacă din gură. Şi-au găsit cui să propună, el care nu vroia nici diaconie. Nu spun că eu aş fi de măsura lui, sau vreo unul din noi, deşi putem ajunge şi îl putem şi depăşi, spun doar că există un precedent în Biserică.

Şi sigur că dacă se va ajunge la erezie, suntem datori prin "Sfânta Neascultare" de care vorbeşte Sfântul Vasile cel Mare şi alţi Sfinţi Părinţi, faţă de ierarhii căzuţi în erezie, să nu-i mai ascultăm, ca să păstrăm Biserica întreagă şi sănătoasă. Şi, Doamne fereşte, dacă se va ajunge la acele catastrofe, Apocalipsa spune că antihrist se va lupta cu Sfinţii, deci vor fi mulţi care să apere Biserica.
Biserica trebuie să fie păzită de erezie, ca şi până acum, în Duhul Sfânt. Şi va fi. Cu mila Domnului şi a tuturor Sfinţilor.


Mulţumesc că te temi pentru mântuirea mea. Dar tu fiind în ereziile romano-catolicismului, iar eu fiind în Biserică, teme-te mai mult pentru mântuirea ta.


E Sfântul Maxim Mărturisitorul, nu doar Maxim Mărturisitorul.

Succesiunea apostolică există dacă cei care au căzut în erezie, în decursul vieţii lor, vor reveni înapoi în Biserică, cum a fost căzut şi Sfântul Apostol Petru, în cele 3 Apostazieri, una după alta, în decursul unei singure nopţi, iar la cântatul cocoşului, a revenit, a ieşit din apostazie, care este erezie, fiindcă un apostat nu se poate mântui.

De exemplu, episcopul Romei cel actual şi toţi episcopii de la Roma începând din 1054, nu mai sunt în succesiune apostolică, sunt inventaţi, puşi de capul lor, fără ascultare de Biserică, iar dacă se vor vindeca de erezie, cel actual sau altul, va trebui să fie hirotonit, oficial, ca episcop al Romei, cu hirotonia adevărată, de către episcopii din succesiune apostolică, din Biserică.

Ultimul episcop al Romei, oficial, al Bisericii, a fost Leon, care s-a excomunicat singur din Biserică, rupându-se de ea, şi care a murit în aceaşi zi când cardinalul Humbert excomunica Biserica Apusului, din Biserică, aruncând sulurile pe Sfânta Masă a Sfântul Altar din Biserica Sfânta Sofia, din Constantinopol, ei bine, din acea zi, Apusul era şi este căzut în erezie, şi un episcop al Romei, nu a mai fost hirotonit de atunci.

Iar următorul după episcopul Leon, a venit Victor al II-lea, pe care nu l-a hirotonit nimeni, fiindcă nu mai recunoştea pe nimeni din Biserică, s-a pus singur. Succesiunea apostolică la Roma, a încetat odată cu moartea apostatului Leon al 9-lea.

Şi de-acolo, prin Victor şi următorii, tot tăvălugul ereziilor şi nebuniilor din Apus, care mai sunt şi astăzi şi se tot înmulţesc.

Lucrul cu fumul alb pe coş şi strigarea: "Habemus papam", e o invenţie omenească, nu hirotonie, din lucrarea demonică, care ţine Apusul căzut, departe de smerenie, de dragoste, de Biserică !

Cât mai curând posibil trebuie să fie hirotonit oficial, de doi episcopi ai Bisericii, oricare din cele 14 patriarhate, un episcop al Romei ce aparţine de Biserică şi să nu fie recunoscut "episcopul" actual al Romei, "papa", care e acolo ilegitim, necanonic, fraudulos şi stricător al mântuirii Bisericii.

Acesta-i Adevărul. Despre Roma !



Probabil nu mai eşti nici măcar gnostic, ai devenit ateu. Sau vei deveni dacă tot aşa o ţii. Doamne miluieşte.

Sănătate, iubiţi fraţi.
Fi-ţi produsul lui Hristos, al Noului Testament, al Sfinţilor Părinţi, nu produsul raţiunii, religiei, materiei, ci ai Duhului.
Doamne ajută.

Nu înțeleg de ce te tot tavalesti in pseudo istoria bisericii.Trebuie să înțelegi ca fatalismul istoriei,implicit al istoriei bisericii nu afectează structura spirituală a umanului,și al dezvoltarii.Iar dacă ne referim aici la spiritualitatea ortodoxă,ea nu va fi afectată de deciziile factorului uman din cadrul ei.Acele decizii se răsfrîng strict asupra condițiilor istorice,apolitic,sociale etc.Tu mai trebuie sa înțelegi că,creștinismul nu prea are legătură cu tine,sau cu ce afirmi tu.Tu vorbesti doar despre atitudini ale unor scriitori sau membrii ai cultului creștin.Tu nu înțelegi esența creștinismului si implicit a ortodoxiei,deformezi viziunea acestora,transformand-o intr-un soi de extremism.Și așa cum poate au observat si ceilalți si ma gândesc ca ai observat si tu.Numai tu ești ortodox,numai tu ești crestin,numai tu deți adevarul.Referitor la faptul ca eu as fi gnostic(poate voiai sa zici agnostic) sau ateu,deschidem alt topic despre asta.Însă tu sugerezi exact tema topicului acesta.Mai schimbă aerul,cărțile,mai ieși in lume si vei vedea ca nu totul se rezumă la ce gândesti tu.

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de Seraphim7

Nu înțeleg de ce te tot tavalesti in pseudo istoria bisericii.Trebuie să înțelegi ca fatalismul istoriei,implicit al istoriei bisericii nu afectează structura spirituală a umanului,și al dezvoltarii.Iar dacă ne referim aici la spiritualitatea ortodoxă,ea nu va fi afectată de deciziile factorului uman din cadrul ei.Acele decizii se răsfrîng strict asupra condițiilor istorice,apolitic,sociale etc.Tu mai trebuie sa înțelegi că,creștinismul nu prea are legătură cu tine,sau cu ce afirmi tu.Tu vorbesti doar despre atitudini ale unor scriitori sau membrii ai cultului creștin.Tu nu înțelegi esența creștinismului si implicit a ortodoxiei,deformezi viziunea acestora,transformand-o intr-un soi de extremism.Și așa cum poate au observat si ceilalți si ma gândesc ca ai observat si tu.Numai tu ești ortodox,numai tu ești crestin,numai tu deți adevarul.Referitor la faptul ca eu as fi agnostic sau ateu,deschidem alt topic.

Dacă n-ai fi gnostic sau ateu, ai înţelege. Dacă n-ai fi gnostic sau ateu, n-ai vorbi în halul în care vorbeşti, făcând rău Bisericii.
Dar fiindcă nu-ţi mai pasă, de aia nu înţelegi...
Că nu mai faci parte din Biserică şi nu te mai doare pentru Biserică.
Că nu înţelegi ce este Sfânta Dogmă, ce sunt Sfintele Canoane, ce este Noul Testament şi cum se aplică acestea.

Nu există fatalism în istoria creştină. Există Dumnezeu şi există demonii.
Atât.
Şi fiecare trage pentru partea lui pe oameni. Dumnezeu în Lumină, demonii în întunericul neascultării, nesupunerii, mândriei, lăcomiei.
Şi oamenii ascultă de una din cele două tabere.
În fiecare zi a vieţii lor...
Şi da, acestea afectează structura spirituală a umanului, încă de la Adam şi Eva au afectat-o.
Iar dezvoltarea, alta decât cea duhovnicească, e non-sens, e distructivă Bisericii, fiincă e materialistă.
Biserica (ortodoxă, firesc) există de la Hristos, prin oameni, e însăşi omenirea în Hristos. Asta-i Biserica !

Oricine iubeşte şi urmează pe Hristos, nu hristoşi mincinoşi, este şi vrea să fie, din Biserică. Deci întotdeauna va exista "factorul uman" în Biserică.

"Tu mai trebuie să înţelegi" că creştinismul, prin urmare, are legătură nu numai cu mine, ca persoană, personal, ci cu toţi din Biserică.
Iar creştinismul nu este un cult... :) Biserica nu este un cult... :) Săracul de tine... Eşti căzut în demonic, deplin, poate nu-ţi dai seama sau nu vrei să accepţi, eşti în erezia "new-age".

Siguuur :) tu înţelegi esenţa creştinismului? Tu înţelegi nicio esenţă, cu atât mai mult Esenţa Bisericii.
Deformez viziunea Bisericii? Oh, suflete...

Hristos Însuşi a fost un "extremist", conservator, tradiţionalist, umanitatea prin excelenţă. Sfinţii Apostoli la fel, Sfinţii Părinţi şi Sfinţii Mucenici la fel. Şi oricine este din Biserică, în Biserică, pentru Biserică, la fel. Sunt în Hristos, în Sfinţi, şi continuă lucrarea dragostei lor, a smereniei lor, a ascezei, jertfei, ascultării, slujirii, credinţei, nădejdii, discernământului Domnului şi Sfinţilor.
Acestea sunt adevăratele realităţi ale creaţiei căzute, care trebuie înmulţite pentru dobândirea Împărăţiei Cerurilor, întâi înăuntrul nostru, prin curăţire, luminare şi îndumnezeire, apoi în veşnicia Bisericii.

Cine "observă" că eu, care sunt în Biserică, fac rău Bisericii, este ispitit, cu gânduri mincinoase demonice, şi este poate chiar şi căzut din Biserică şi vorbeşte în numele Bisericii, dar el fiind înafara Bisericii, cum sunt atâte sute de milioane de oameni, în ereziile de toate soiurile şi culorile.

Nu, nu sunt numai eu ortodox, nu sunt numai eu creştin, suntem aproximativ 400 de milioane de creştini, pe tot pământul. Iar restul, cei din erezii, sunt cam 2 miliarde.
Cu ce-i de vină Biserică pentru neascultarea celor din afara Bisericii? Cu nimic. Cu ce-i de vină Hristos, Apostolii, Sfinţii Părinţi, Sfinţii Mucenici, pentru ereziile lor? Cu nimic nu e nimeni de vină, decât ei, dragii de ei...
Îi vrem înapoi în Biserică, îi iubim, dar nu forţăm niciodată pe nimeni, cu nimic.

Fiindcă "lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii" - Efeseni 6, 12.

Şi de care-i plin pământul, mămăliga lor de demoni, jucăuşii se înrăiesc tot mai tare... :)

Pe creştinii, demonii nu-i pot afecta cu nimic, nu au putere asupra creştinilor, spune Sfântul Ioan Gură de Aur şi Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Grigorie Palama.

De aceea le râd în faţă, de neputinţa lor demonică, sunt nişte prichindei agitaţi nevoie mare împotriva creaţiei, pe care-i biruieşti cu un simplu "Doamne miluieşte" cu durere, din inimă, spus la fiecare ispită.

Dar ce mă doare cumplit, este pentru cei care nu-i biruiesc pe vrăjmaşii demoni, ce-i care cad şi sunt ţinuţi căzuţi...

Doamne miluieşte...

În prealabil postat de ioan67

Ziceai ca scriitorul tau preferat e Sfantul Ioan Gura de Aur, nu? Parca asa am retinut.
Dar de ce il preferi pe Hrisostom, daca nu folosesti nicicum scrierile lui?
Ca zice Sfantul, atat de limpede, atat de minunat, cum e cu Adevarul scris pe tablele de carne si de sange ale inimii noastre... Iti amintesti, frate?
Taranii aceia de care te temi ca n-ar fi rezistat la ideologia vremii, tocmai ei tineau Biserica. Ei erau Biserica, mai intai, iar fara ei nici macar Maxim ori Ioan ori Petru ori Pavel nu ar fi insemnat nimic. Absolut nimic. Pentru ca ar fi predicat in pustiu, din pustiul solitudinii lor.
Dar, spre deosebire de tine, Sfintii acestia pe care i-am pomenit adineauri, isi cunosteau confratii. Le stiau dorul de Dumnezeu, le stiau frumusetea neasemuita a gandului, le stiau rabdarea, dragostea, puterea curata, lacrimile toate...
Sfintii cei mari, Ierarhii, nu au fost niciodata altii decat reprezentantii straluciti ai logodnei dintre sarmanii analfabeti si Mirele Ceresc. Inima lor era bicamerala: de-o parte sarmanii, de cealalta Domnul. Si nici un strat de carne intre ei!...
Asa incat nu te teme! Analfabetii aceia nu aveau nevoie de teologie si dogme. Ei erau Teologia! Ei erau Dogmele! Vii, purtatoare de har, Evanghelii de la care am putea oricind sa ne adapam duhul, sa sorbim apa vietii si cantecul dragostei.
De l-ar fi casapit si pe Maxim si pe toti Ierarhii, fii linistit: dintre taranii aceia ar fi rasarit, cum iese iarba primavara, alti si alti Ierarhi, la fel de straluciti.
Igor, cand vei intalni prima data un analfabet cu mainile crapate de saracie si munca, ingenuncheaza! Saruta-i mana si astfel, in trufia ta, vei descoperi un cantecel nemaiauzit: sipotul nesfarsit de lacrimi pe care Hristos Cel Rastignit si Inviat il daruieste acestor fapturi ale Sale, de lut si Cer.
Asta-i Teologia, Igor, nu ce racnesti tu. Sarmanii nestiuti care dorm sub brazda tuturor istoriilor ticalosiei, asta-i Teologia bineplacuta Domnului.

Ce discurs ecumenist ai ţinut.

Nu există Sfânta Biserică fără dogme. Ţăranii nu pot cuvânta teologic, oricât de frumoşi ar fi. Pot doar acţiona teologic, în fapte. Şi sunt frumoşi cu toţii. Nu există om urât. Şi ateii sunt deosebit de frumoşi. Cu toţii poartă chipul lui Hristos. Hristos a venit pentru toţi. În cămare inimii noastre, trebuie să fie Sfânta Treime şi întreaga creaţie, toţi oamenii, toate animalele, toţi dracii, tot Universul. "Lărgiţi şi voi inimile voastre", spune Pavel. Acelaşi care dădea anatemei îngerii ce schimbau Evanghelia, acelaşi ce dădea satanei, oameni din Biserică...

Vindecă-te de ecumenism, frate Ioane, altfel, nu ai să te mântuieşti.

Folosesc scrierile Sfântului Ioan Gură de Aur, frate Ioane. Dacă ai fi citit din Sfântul Ioan, ai fi simţit Duhul cu care scriu, că este în Duhul Sfântului Ioan Gură de Aur, că de la el, m-am deprins cu un stil anume de gândire şi exprimare. Şi oricine poate să fie în Duh. "În Duhul să umblaţi şi să nu împliniţi pofta trupului." - Galateni 5, 16.
Şi mai ales:
"Ca voi să umblaţi cu vrednicie întru Domnul, plăcuţi Lui în toate, aducând roadă în orice lucru bun şi sporind în cunoaşterea lui Dumnezeu." - Coloseni 1, 10.
Dar nu pot pune pagini întregi de versete sau citate de la Sfântul Ioan Gură de Aur sau alţi Sfinţi.

Am 29 de volume, cred că tot ce s-a tipărit în limba română de Sfântul Ioan Gură de Aur, nu mă laud cu cât am citit de acolo, dar fiindcă e şi uşor de citit şi foarte profund vindecător şi teologic, mi-a venit la inimă, ca fiind primul, preferatul, locul doi Sfântul Vasile cel Mare, apoi Sfântul Maxim Mărturisitorul, care e cel mai greu de citit, că e foarte profund, nu-i pasă prea mult de a face uşoară exprimarea, ci de a vindeca putoarea Bisericii de atunci şi a reuşit minunat, Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Marcu al Efeseului, Sfântul Ignatie Briancianinov, Sfântul Dionisie Areopagitul, Sfântul Iustin Popovici şi alţii.

Deci imaginează-ţi cum era să trec aici zeci de versete şi pagini, cum era? Avem deja topicuri din acelea.
Trebuie să trecem gândirea noastră în Hristos, viaţa noastră în Hristos. Să scriem ce trăim, să vorbim ce simţim, ce este în noi.
Deci cum aplicăm ce citim, frate Ioane...
Tu nu prea citeşti, aşa simt, iar eu păcătosul, peste 10 ani, am citit 90% din cărţile citite, numai teologie, ortodoxă şi eretică.
Iar apoi întrun strop de har, simt Duhul Bisericii faţă de lucrarea duhurilor demonice. E al Domnului tot, nu mă laud cu nimic.

Iar Sfântul Maxim a fost căsăpit, i s-a tăiat mâna dreaptă şi limba, să nu mai vorbească Adevărul şi să binecuvinteze creştineşte. Şi timp de 3 ani, până s-a trezit un Sinod ce vindeca Biserica, condamnând ereziile împotriva cărora vorbea Sfântul Maxim, nu s-a mai ridicat nimeni dintre ţărani... aproape 3 ani după moartea Sfântului, nu a mai fost niciun creştin pe pământ. Din cei doi ucenici, unul l-a părăsit, a trecut la monofiziţi şi monoteliţi, iar celălalt, a fost ucis şi el.

Iar de îngenuncheat, doar în faţa unui episcop creştin, nu eretic, şi în faţa Domnului, din Sfintele Icoane şi Sfânta Cruce şi a Împărătesei şi a Sfinţilor Săi. Atât.

[Seraphim7]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Dacă n-ai fi gnostic sau ateu, ai înţelege. Dacă n-ai fi gnostic sau ateu, n-ai vorbi în halul în care vorbeşti, făcând rău Bisericii.
Dar fiindcă nu-ţi mai pasă, de aia nu înţelegi...
Că nu mai faci parte din Biserică şi nu te mai doare pentru Biserică.
Că nu înţelegi ce este Sfânta Dogmă, ce sunt Sfintele Canoane, ce este Noul Testament şi cum se aplică acestea.

Nu există fatalism în istoria creştină. Există Dumnezeu şi există demonii.
Atât.
Şi fiecare trage pentru partea lui pe oameni. Dumnezeu în Lumină, demonii în întunericul neascultării, nesupunerii, mândriei, lăcomiei.
Şi oamenii ascultă de una din cele două tabere.
În fiecare zi a vieţii lor...
Şi da, acestea afectează structura spirituală a umanului, încă de la Adam şi Eva au afectat-o.
Iar dezvoltarea, alta decât cea duhovnicească, e non-sens, e distructivă Bisericii, fiincă e materialistă.
Biserica (ortodoxă, firesc) există de la Hristos, prin oameni, e însăşi omenirea în Hristos. Asta-i Biserica ! Oricine iubeşte şi urmează pe Hristos, nu hristoşi mincinoşi, este şi vrea să fie, din Biserică. Deci întotdeauna va exista "factorul uman" în Biserică.

"Tu mai trebuie să înţelegi" că creştinismul, prin urmare, are legătură nu numai cu mine, ca persoană, personal, ci cu toţi din Biserică.
Iar creştinismul nu este un cult... :) Biserica nu este un cult... :) Săracul de tine... Eşti căzut în demonic, deplin, poate nu-ţi dai seama sau nu vrei să accepţi, eşti în erezia "new-age".

Siguuur :) tu înţelegi esenţa creştinismului? Tu înţelegi nicio esenţă, cu atât mai mult Esenţa Bisericii.
Deformez viziunea Bisericii? Oh, suflete, oh, sărăcuţul de tine.

Hristos Însuşi a fost un "extremist", conservator, tradiţionalist, umanitatea prin excelenţă. Sfinţii Apostoli la fel, Sfinţii Părinţi şi Sfinţii Mucenici la fel. Şi oricine este din Biserică, în Biserică, pentru Biserică, la fel. Sunt în Hristos, în Sfinţi, şi continuă lucrarea dragostei lor, a smereniei lor, a ascezei, jertfei, ascultării, slujirii, credinţei, nădejdii, discernământului Domnului şi Sfinţilor.
Acestea sunt adevăratele realităţi ale creaţiei căzute, care trebuie înmulţite pentru dobândirea Împărăţiei Cerurilor, întâi înăuntrul nostru, prin curăţire, luminare şi îndumnezeire, apoi în veşnicia Bisericii.

Cine "observă" că eu, care sunt în Biserică, fac rău Bisericii, este ispitit, cu gânduri mincinoase demonice, şi este poate chiar şi căzut din Biserică şi vorbeşte în numele Bisericii, dar el fiind înafara Bisericii, cum sunt atâte sute de milioane de oameni, în ereziile de toate soiurile şi culorile.

Nu, nu sunt numai eu ortodox, nu sunt numai eu creştin, suntem aproximativ 400 de milioane de creştini, pe tot pământul. Iar restul, cei din erezii, sunt cam 2 miliarde.
Cu ce-i de vină Biserică pentru neascultarea celor din afara Bisericii? Cu nimic. Cu ce-i de vină Hristos, Apostolii, Sfinţii Părinţi, Sfinţii Mucenici, pentru ereziile lor? Cu nimic nu e nimeni de vină, decât ei, dragii de ei...
Îi vrem înapoi în Biserică, îi iubim, dar nu forţăm niciodată pe nimeni, cu nimic.

Fiindcă "lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii" - Efeseni 6, 12.

Şi de care-i plin pământul, mămăliga lor de demoni, jucăuşii se înrăiesc tot mai tare... :)

Pe creştinii, demonii nu-i pot afecta cu nimic, nu au putere asupra creştinilor, spune Sfântul Ioan Gură de Aur şi Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Grigorie Palama.

De aceea le râd în faţă, de neputinţa lor demonică, sunt nişte prichindei agitaţi nevoie mare împotriva creaţiei, pe care-i biruieşti cu un simplu "Doamne miluieşte" cu durere, din inimă, spus la fiecare ispită.

Dar ce mă doare cumplit, este pentru cei care nu-i biruiesc pe vrăjmaşii demoni, ce-i care cad şi sunt ţinuţi căzuţi...

Doamne miluieşte...

Tu ai căzut in cea mai mare înselare.Te crezi asemeni lui Iisus si a apostolilor,a marilor scriitori bisericești.Mă faci pe mine demon,da eu îmi recunos necredinta.Adu-ți aminte de fariseu si vameș.Tu te cezissfântul sfinților.Oare demonii își recunosc greșelile,oare ei nu sin acei mandri fatarnici.Plecă-ți capul!Nu te crede mai presus de nimeni."Celui ce i se pare ca stă,sa vadă sa nu cadă".

[ioan67]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Nu există Sfânta Biserică fără dogme. Ţăranii nu pot cuvânta teologic...

Da' ce crezi, ca taranii sunt vite?
Rasfoieste un pic istoria romanilor si vezi ca nu sunt dobitoace, ci taman zamislitorii de sfinti si sfinte.

Dogmele, pe care tu le reduci la invelisul lor, sunt formulari ale adevaratei credinte. Aceea curata, traita cu desavarsire, care se face prin traitorul ei pagina de Evanghelie.
Taranii sunt teologie vie, dogmatica pura. Ei nu s-au ocupat in istorie cu formularea unor discursuri. Teologia lor a fost simpla, traita: munca, posturile, rugaciunea; apoi cirduri de copii, bucurie, necazuri purtate fara cracnire, ascultare, jertfiri de tot felul, tinerea randuielii si continuitatea Traditiei.
Asta e cu adevarat Dogmatica toata, intreaga Teologie.
Faptul ca dintre ei s-au ridicat si preoti si monahi si intelectuali de tot soiul si mari artisti, e firesc. Din ce alte radacini sa fi provenit asemenea roade?

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Folosesc scrierile Sfântului Ioan Gură de Aur, frate Ioane. Dacă ai fi citit din Sfântul Ioan, ai fi simţit Duhul cu care scriu, că este în Duhul Sfântului Ioan Gură de Aur, că de la m-am deprins cu un stil de gândire şi exprimare.

Le folosesti prost!
Nu te-ai deprins cu stilul, ci doar cu formulele verbale pe care le-ai preluat papagaliceste, fara sa le traiesti miezul (adica sa ai viata, slujirea Sfantului) si pe care, prin urmare, le folosesti total nepotrivit.
Cum poti sa afirmi, fecioras, ca scrii in Duhul Sfantului? E o enormitate ce spui!
Mai indurerat si mai faptuitor ca Hristos, mai curajos ca Sfantul Maxim, egal in Duh cu Hrisostom. Mai, tu iti dai seama ce ai afirmat zilele astea despre tine?

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Tu nu prea citeşti, aşa simt...

.....:))
Doar te citesc pe tine, Igor draga...:) Ce altceva mi-ar mai folosi?!

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Iar de îngenuncheat, doar în faţa unui episcop creştin... Atât.

Va sa zica recunosti ca nu prea te spovedesti...
Pacat. Ti-ar fi fost de mult folos.

[ioan67]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Nu cade Biserica aşa uşor, şi vorba ta, frate Ioane, mai erau creştini şi pe vremea Sfântului Maxim, mii, dar erau simpli ţărani, fără cunoştiinţe teologice nici câtuşi de puţin, mai ales în perioada aceea, erau mulţi analfabeţi, dragii de ei. Soarta lor ar fi fost pecetluită la ereziile în care era atunci întreaga Biserică.

Deci nu aveau prea mult de spus aceia, nici să fi vrut, nu ştiau dogmatică, nu cunoşteau teologie. Sfântul Maxim, care era un filosof şi-un înţelept, îndumnezeit şi plin de Duhul Sfânt, deşi era un simplu monah, fiindcă a refuzat mereu, orice hirotonie, avea un cuvânt de spus ! Şi-l spunea peste tot, atât de bine, încât monofiziţii i-au spus că-l fac şi Patriarh, numai să tacă din gură. Şi-au găsit cui să propună, el care nu vroia nici diaconie. Nu spun că eu aş fi de măsura lui, sau vreo unul din noi, deşi putem ajunge şi îl putem şi depăşi, spun doar că există un precedent în Biserică.

Ziceai ca scriitorul tau preferat e Sfantul Ioan Gura de Aur, nu? Parca asa am retinut.
Dar de ce il preferi pe Hrisostom, daca nu folosesti nicicum scrierile lui?
Ca zice Sfantul, atat de limpede, atat de minunat, cum e cu Adevarul scris pe tablele de carne si de sange ale inimii noastre... Iti amintesti, frate?
Asa ca, intelege odata, ca nici o teologie, cat ar fi de savanta, nu poate insela Teologia inimii omului curat.
Taranii aceia de care te temi ca n-ar fi rezistat la ideologia vremii, tocmai ei tineau Biserica. Ei erau Biserica, mai intai, iar fara ei nici macar Maxim ori Ioan ori Petru ori Pavel nu ar fi insemnat nimic. Absolut nimic. Pentru ca ar fi predicat in pustiu, din pustiul solitudinii lor.
Dar, spre deosebire de tine, Sfintii acestia pe care i-am pomenit adineauri, isi cunosteau confratii. Le stiau dorul de Dumnezeu, le stiau frumusetea neasemuita a gandului, le stiau rabdarea, dragostea, puterea curata, lacrimile toate...
Sfintii cei mari, Ierarhii, nu au fost niciodata altii decat reprezentantii straluciti ai logodnei dintre sarmanii analfabeti si Mirele Ceresc. Inima lor era bicamerala: de-o parte sarmanii, de cealalta Domnul. Si nici un strat de carne intre ei!...
Asa incat nu te teme! Analfabetii aceia nu aveau nevoie de teologie si dogme. Ei erau Teologia! Ei erau Dogmele! Vii, purtatoare de har, Evanghelii de la care am putea oricind sa ne adapam duhul, sa sorbim apa vietii si cantecul dragostei.
De l-ar fi casapit si pe Maxim si pe toti Ierarhii, fii linistit: dintre taranii aceia ar fi rasarit, cum iese iarba primavara, alti si alti Ierarhi, la fel de straluciti.
Ca Domnul in slabiciune lucreaza, in pamantul moale si generos al inimii unor oameni care au purtat toate silniciile bucurindu-se, ca orice alti martiri veritabili, de prigoniri si de viata.

Igor, cand vei intalni prima data un analfabet cu mainile crapate de saracie si munca, ingenuncheaza! Saruta-i mana si astfel, in trufia ta, vei descoperi un cantecel nemaiauzit: sipotul nesfarsit de lacrimi pe care Hristos Cel Rastignit si Inviat il daruieste acestor fapturi ale Sale, de lut si Cer.
Asta-i Teologia, Igor, nu ce racnesti tu. Sarmanii nestiuti care dorm sub brazda tuturor istoriilor ticalosiei, asta-i Teologia bineplacuta Domnului.

[ioan67]

În prealabil postat de Seraphim7

Oameni ca Igor sunt doar produsul religiei ,respectiv al urmărilor ei provocând daune in gândirea umană si alternând buna funcționare a rațiunii.Oameni ca igor au devenit "hateri",fanatici,au devenit inchizitori sau totalitaristi.Izolați ,si sfindand societatea si mersul ei natural ei s-au refugiat in mentalitățile si sistemele care pot raspunde starii lor infecte si bolnave.Astazi,din fericire sau nefericire doar religia poate oferi astfel de solutii la abordarea realității.Așa ca nu il punem putem invinui pe el ca a ajuns in halul ăsta.E doar o victimă.Igore,numai sa nu aderezi la Isis,am auzit ca recruteaza oameni ca tine.:)

Si totusi, nu. Inclin sa cred, mai degraba, urmatoarele:
a) preotul ortodox asa si este: inflacarat, cu mesaj vibrant; totusi el mai are o calitate indispensabila: simplitatea. Ca urmare, discursul lui este simplu, inflacarat, vibrant. Prin aceasta misca inimile oamenilor si le orienteaza fara gres pe Cale;
b) preotul ortodox le intelege pe toate ca avind, in final, o relevanta teologica; orice lucru inseamna, in ultima instanta, ceva care se petrece intre om si Dumnezeu ori care se petrece pe drumul omului catre Acasa; dar se foloseste si de datele altor cunoasteri, nu le neaga pe acestea;
c) preotul ortodox este, da, ca un tavalug; el trece peste orice valuri ale apelor vietii pentru a smulge pe cel incredintat si a-l pune in juvelnicul salvator sau in Arca; o face, insa, fara a zdrobi, fara a constrange in mod lezant. Trece peste cursele demonilor, nu peste oameni....

Igor a dibuit lucrurile astea, intr-un fel sau altul si cred ca in cazul lui atat firea cat si instruirea fac parte din aluatul preotului.

Numai ca sunt cateva mici detalii pe care Igor nu vrea sau nu poate sa le ia in seama, fiind incredintat (in ce baza reala, experiata temeinic?) ca e suficient cum se prezinta deocamdata.
Ii lipseste experienta lucrurilor simple, a lucrurilor vietii: familia, necazurile, copiii, dragostea, prietenia si alte experiente cruciale din ciclul vietii... Ma tem ca nu a experimentat viata ci a fugit de ea refugiindu-se in lecturi despre viata, foarte de timpuriu. Prea multe modele marete, livresti, si prea putin lucru cu sine. Prea firava implicarea in asumarea unor lucruri simple, cruciale.
O a doua problema tine de studiu. Multe lacune, multe confuzii, firesti la o varsta frageda insa care incep sa devina piedici nefiresti daca mai continua asa. E vorba, totusi, de 29 ani iar nu de 14.
In fine, cu totul regretabil, colegul detesta cunoasterile celelalte, printre care si psihologia. El crede ca plutirea in abstractiile savant-teologice este suficienta pentru a razbi si a fi de folos. Aici se insala rau, ii scapa foarte multe lucruri reale, evidente si face o proasta impresie tocmai unde ar voi sa faca o figura buna.
Bine ar fi sa inteleaga ca fara o lucrare serioasa cu sine insusi nu poate deveni un preot bun sau un monah.
Nu cred ca are fibra de calugar, ci de preot. Insa ar trebui sa umble, cu rabdare, la mai multe butoane, pentru o noua armonizare. Deocamdata sunetul e strident, respingator chiar. Asa nu va prinde nici un pestisor, vor fugi cu totii in mijlocul garlei si el va ramane cu juvelnicul gol pana la venirea serii....
Ar mai avea totusi o sansa: sa cumpere niste peste oceanic, d'ala inghetat care se inveleste in hartie de ziar ca sa nu-ti murdareasca geanta. Ma tem insa ca Stapanul e versat si ca nu Il va putea pacali: Stapanul e pescar batran, te miroase de la o posta...